Ce este testul TORCH?

Sarcina este o perioadă în care vei experimenta o mulțime de stări. Vei trece, cu siguranță, printr-o avalanșă de emoții și provocări prin intermediul căreia vei învăța să te pregătești așa cum știi tu mai bine să aduci pe lume un bebeluș sănătos și vesel. Informațiile despre cele 9 luni de sarcină vor veni din toate părțile, dar este important să acorzi atenție numai celor venite din partea medicilor specialiști.

Este știut de toată lumea faptul că, imediat după ce a văzut cele două liniuțe pe testul de panică, după momentele de euforie, orice femeie însărcinată, dar în special cele aflate pentru prima oară în această ipostază, intră puțin în panică. Mă doare burta, am/nu am grețuri puternice, nu pot mânca nimic, sau din contră, frigiderul a devenit cel mai bun prieten… Sunt doar câteva, cele mai frecvente, ”dileme” cu care se confruntă viitoarea mamă.

Orice viitoare mămică este frecvent asaltată de o mulțime de informații despre care nu știu foarte multe lucruri și care le face ca, de cele mai multe ori, să intre în panică doar la auzul denumirii acestora. Femeilor însărcinate li se recomandă multe analize, trebuie să se programeze pentru ecografii, teste și alte investigații, ceea ce duce ca, într-un final, bucuria de a deveni mamă trece undeva în plan secund, pe primul plan fiind rezultatele acestor investigații, orele întregi petrecute în fața calculatorul pentru a căuta pe internet semnificația acestora, dacă totul pare să se desfășoare așa cum trebuie, și asta până să se ajungă la medicul specialist pentru a fi interpretate așa cum trebuie. Stres inutil, dar aproape că nu există viitoare mămică, preocupată de sănătatea bebelușului pe care-l poartă în pântece, să nu fi făcut asta.

Din aceasta cauză, a avalanșei de informații care uneori mai rău te panichează, unele viitoare mămici chiar refuză, în mod eronat, să se supună tuturor procedurilor indicate de medicul specialist, considerând că procedând în acest fel se expun unui stres inutil. Și totuși, poate ar fi bine să nu uităm că trăim într-o lume plină de boli, de alimente care mai de care mai nesănătoase, de stresul care ne înconjoară etc. Acestea fiind spuse, poate că nu ar fi tocmai rău să avem grijă de sarcina noastră.

Acum, dacă ești deja însărcinată și ai fost deja la medic pentru confirmarea sarcinii, cel mai probabil ți s-a indicat deja un set de analize de sânge pe care trebuie să le faci în primul trimestru de sarcină. Multe dintre ele îți sunt familiare și probabil că le-ai mai efectuat măcar o dată până acum. Totuși, suntem siguri, printre acestea, cu siguranță ai găsit și o denumire care s-ar putea să ți se pară ciudată și care s-ar putea să te nedumerească puțin, mai ales și din cauza prețului ridicat pe care îl practică orice laborator de analize medicale pentru efectuarea ei: testul TORCH. În rândurile ce vor urma, vom încerca să detaliem puțin lucrurile referitoare la această investigație.

Numele, un acronim

Profilul TORCH, recomandat în diagnosticarea anumitor infecții care pot afecta dezvoltarea fetusului pe parcursul sarcinii, este un test din sânge care vizează titrul anticorpilor IgG și IgM, specifici anumitor boli infecțioase. TORCH este de fapt un acronim rezultat prin alăturarea inițialelor celor cinci grupe de infecții care pot fi depistate: toxoplasmosis, other viruses, rubella, cytomegalovirus, herpes simplex virus.

În primul rând, pacienții trebuie să verifice dacă nu suferă de infecții genitale, pentru ca să nu existe nici un fel de procese inflamatorii ale organelor, atât la bărbat cât și la femeie. Sunt importante analizele pentru depistarea virușilor, care sunt capabili să influențeze asupra sarcinii, iar în consecință, să genereze abateri în dezvoltarea normală a fătului. Există un grup special de infecții TORCH, care includ toxoplasma, rubeola, citomegalovirus și herpes.

Profilul TORCH este unul din seturile de analize importante pe care trebuie să le faci pe perioada sarcinii. Cu ajutorul acestuia poți depista dacă sarcina este expusă vreunui risc și poți lua măsurile necesare din timp.

Profilul TORCH este format din 8 analize: Toxoplasma Ig M și Ig G, Virusul Rubeolei Ig și Ig M, Citomegalovirus Ig G și Ig M și Virusul herpetic 1 și 2.

Pentru a afla în ce constă fiecare și ce aflăm cu ajutorul fiecărei analize, puteți afla din rândurile care vor urma, pentru a nu mai exista diferite interpretări ”după ureche”.

Toxoplasma este un parazit intracelular obligatoriu, care are predilecție pentru neuroni, microglii, celulele coroidei și retinei, precum și pentru celulele aparținând sistemului reticuloendotelial. Rezervorul infecției este reprezentat de pisică și numeroase alte specii de animale (câini, porcine, bovine, ovine, rozătoare de câmp, păsări domestice și sălbatice etc.), care se pot infecta și ale căror produse pot constitui surse de infecție pentru om. Omul poate face infecția prin consumul de carne care nu a fost preparată termic corespunzător (și care conține chisturi), prin ingestia de alimente contaminate cu pământ (ce conține chisturi mature) sau prin contactul cu excrementele de pisică (jocuri de copii, geofagie, zarzavaturi contaminate).

Calea transplacentară de transmitere a infecției constituie o problemă majoră, datorită urmărilor grave pentru făt. Infectarea este posibilă și în cursul travaliului.

Virusul rubeolei este un togavirus cu ARN monocatenar care determină una din infecţiile exantematoase ale copilăriei. Infecţia se produce predominant în lunile de iarnă şi primăvară, subiecţii umani fiind singurele gazde cunoscute ale virusului. Modul de transmitere a bolii este direct şi aerogen (prin secreţii nazofaringiene). Infecţia cu virusul rubeolei are consecinţe foarte grave în cazul în care este contractată în cursul primelor patru luni de sarcină. Dacă gravida nu prezintă imunitate, există un risc mare de afectare embriofetală. Rubeola congenitală determină apariţia unor defecte severe, multe dintre acestea fiind permanente, afectând dezvoltarea ulterioară: cataractă, surditate, hepatosplenomegalie, retard psihomotor, anomalii osoase, cardiopatii, neuropatii.

Infecția cu virusul citomegalic este foarte răspândită, în timp ce boala clinică reprezintă o consecință mai rară a acestei infecții comune. De fapt, 80-100% din populația adultă prezintă anticorpi specifici, ca rezultat predominant al infecțiilor asimptomatice. Femeile însărcinate prezintă o susceptibilitate crescută față de infecția citomegalică (de 6 ori mai mare, comparativ cu restul populației adulte). Infecția se transmite pe cale sexuală, prin transfuzii de sânge sau se poate produce prin reactivarea unei infecții latente. În infecția primară a gravidei (circa 10-60% sunt receptive la vârsta adultă), riscul infecției fetale este maxim (până la 50%). Transmiterea verticală a infecției in cursul primelor 4 luni de sarcină are consecințele cele mai grave (hepatită, surditate, microcefalie). În cazurile de reactivare a unei infecții latente (0.7-0.9% din gravide) riscul de infecție fetală este foarte redus sau chiar absent.

Pe scurt, panelul TORCH este un test screening care se face pentru o serie de microorganisme ce pot induce avort, moartea intrauterine a fătului sau malformaţii fetale. Cu ajutorul acestor teste se determină prezenţa în sângele viitoarei mame a anticorpilor specifici (tip IgM şi IgG) anti – Toxoplasma, anti – Rubella, anti – CMV (citomegalovirus) şi anti – Herpes simplex. În funcţie de tipul anticorpilor detectaţi (IgM, IgG) se pot aprecia stadiul infecţiei şi prezenţa sau absenţa imunităţii. În linii mari, anticorpii tip IgM sunt semn de infecţie recentă, activă,care necesită tratament, iar cei de tip IgG sunt semn de infecţie veche, de obicei vindecată. Anticorpii IgG au rol protector, prezenţa lor fiind echivalentă cu imunitatea.

Algoritmul de interpretare a rezultatelor pentru testul TORCH:

IgM negativ + IgG negativ semnifică absenţa imunităţii (femeia nu este protejată faţă de boala). În acest caz se recomandă ca în cazul unei sarcini să se evite contactul cu sursele de infecţie care ar putea duce la declanşarea bolii.

IgM negativ + IgG pozitiv semnifică prezenţa imunităţii (femeia este protejată faţă de boală). În acest caz femeia poate rămâne însărcinată şi poate naşte un copil sănătos. Atenţie: un titru foarte crescut de IgG sau un titru care creşte semnificativ în decurs de 2-3 săptămâni echivalează cu infecţia activă, caz în care se amână sarcina.

IgM pozitiv + IgG negativ/pozitiv semnifică o infecţie activă, caz în care este contraindicata sarcina.

În loc de conluzii…

Medicii recomandă ca sarcina și nașterea trebuie privite ca fenomene naturale, supuse riscurilor dintre cele mai variate, începând cu factorii de mediu ce pot influența concepția și dezvoltarea fătului și continuând cu starea de sănătate aparentă a mamei și constelația genetică familială.

De aceea, cunoașterea factorilor de risc, evaluarea stării de sănătate chiar din etapa preconceptuală, și-au dovedit importanța și au dus la scăderea complicațiilor care pot apărea oricând în cursul sarcinii și nașterii, cu impact în dezvoltarea copilului.

Nu este bine să neglijați niciun aspect atunci când este vorba de sănătatea dumneavoastră și a micii dumneavoastră minuni, pe care vi-o doriți atât de mult.

Sfatul preconceptual (evaluarea medicală înaintea concepției) și stabilirea stării de sănătate a mamei, consultările interdisciplinare, consilierea genetică în cazul cuplurilor cu istoric de sterilitate, avorturile repetate, morți fetale, sau /și pentru purtătorii cunoscuți sau potențiali ai unei anomalii genetice, toate sunt importante în evaluare prognosticului unei viitoare sarcini.

În sarcină se produc modificări adaptative în funcția principalelor aparate și sisteme, precum și modificări metabolice ce creează un nou echilibru destul de labil, cu schimbări ce ar trebui surprinse de medicul obstetrician. De aceea se indică pe tot parcursul sarcinii, pe lângă evaluările repetate clinice și ecografice, efectuarea unor analize de laborator într-o anumită dinamică, importanța majoră având analizele efectuate în trimestrul 1.

De ce este important acidul folic în sarcină?

Un copil sănătos se vede din sarcină, iar acest lucru rezultă din conduita alimentară a mamei din timpul celor nouă luni. Cu alte cuvinte, grija pentru puiul tău pornește uneori chiar înainte ca pântecul să prindă viaţă, din preconcepţie.

Acidul folic, fierul, calciul, dar și alte vitamine și minerale sunt esențiale în sarcină pentru sănătatea fătului aflat în burtica mamei și reprezintă uneori grija pentru ca micuțul să poată crește și să se poată dezvolta așa cum ar trebui. Nici o femeie nu ar trebui să se confrunte în sarcină cu un dezechilibru nutrițional și mai ales cu carențe de fier, magneziu și acid folic. Deși pare uneori greu, analizele pot arăta care este procentul de care ar mai avea nevoie mama în așa fel încât să fie sigură că va aduce pe lume bebelușul pe care îl așteaptă, roșu în obraji, demonstrând sănătate.

acid folic

Fierul, important pentru mamă și bebeluș

Fierul este la fel de important în sarcină, ca și mai înainte de cele nouă luni.

Cu toate acestea, creșterea volumului sanguin va putea determina o creștere a necesarului de fier pentru ca femeia să dea naștere unui bebeluș sănătos tun. Și pentru a evita riscul anemiei feriptive în sarcină, cu nivele mici de hemoglobină si hematocrit se recomandă suplimentele de fier. Despre lipsa de fier simptome poți afla mai multe de la medic, astfel că vei afla de ce este important să consumi alimente sănătoase. Carnea, legumele verzi (spanac, mazăre, varză, broccoli, fasole verde), dar și alimentele bogate în vitamina C care vor ajuta la absorbția fierului în organism sunt esențiale. Suplimentarea cu fier se va face întotdeauna numai cu sfatul medicului specialist. De obicei, se recomandă doze mici, evitându-se astfel starea de constipație, durerile abdominale, dar și alte probleme gastrointestinale.

Magneziu, calciu și vitamina D – ai grijă la dieta în sarcină

Și cum în sarcină se formează un bebeluș, este nevoie și de magneziu, calciu și vitamina D. Sistemul osos al acestuia necesită un consum mare de lactate și cereale, dar și expunerea potrivită la soare, potrivit sfaturilor medicului specialist. Calciul poate fi luat din produsele lactate, dar și din ouă. De asemenea, o carență de magneziu ar putea determina stări de anxietate, depresie, stare de oboseală, spasme musculare, ba chiar și palpitații, tensiune arterială crescută sau probleme digestive. O dietă bogată în magneziu va conține migdale, piept de pui, carne de vită, ciuperci, spanac, brocolli.

Acidul folic ferește bebelușul de malformațiile de tub neural

Acidul folic este recomandat pornind cu minim trei luni mai înainte de a concepe, mai ales atunci când se constată că femeia prezintă un astfel de deficit. Fiind o vitamină din grupul B, aceasta este esențială pentru sănătatea bebelușului, prevenind spina bifida și afecțiunile de tub neural care ar putea urma.

Legumele cu frunze verzi, precum varza, salata, broccoli, mărarul, mazărea, dar și orezul brun ori anumite tipuri de cereale îl conțin, iar acestea trebuiesc consumate din destul. În cazul în care medicul constată se vor putea recomanda suplimente (aproximativ 400 micrograme, însă totul diferă de la pacient la pacient, în funcție de evaluările specialistului). O doză mai mare va putea fi recomandată în cazul în care mama este diabetică ori atunci când are în antecedentele medicale sarcini cu defecte de tub neural ori spina bifida. Cu toate acestea, nu luați astfel de suplimente fără recomandarea medicului specialist.

Indiferent de situație, orice doză de vitamine și minerale are nevoie de recomandarea medicului. Însă atunci când consumați alimente bogate în fier și acid folic în sarcină nu va trebui să vă rețineți – sunt sănătoase și conforme cerințelor puiului aflat în burtica voastră.

Într-un cuvânt, nu uitați – legumele verzi sunt mai sănătoase decât credem și recomandate în cantități destul de mari în toate săptămânile de sarcină.

RH negativ în sarcină

Una dintre cele mai importante analize din timpul sarcinii este aceea de identificare a factorului Rh. În cazul în care mama are Rh negativ, iar tatăl are Rh pozitiv, atunci ar putea apărea numeroase probleme pentru bebeluș.

RH negativ

Un Rh negativ al mamei și un Rh pozitiv al tatălui al putea produce probleme serioase, mai ales la cea de-a doua sarcină. Deși este greu de crezut, în cazul în care fătul va avea proteina Rh pozitivă, așa cum se întâmplă în peste jumătate din cazuri, fiind moștenită de la tată, atunci mama va lupta împotriva celulelor bebelușului. Cu alte cuvinte, organismul mamei va vedea această proteină Rh drept un corp străin, fiind gata să îl atace. Și anticorpii mamei vor acționa încă din primul moment, însă în cazul primei sarcini, nu îi vor face rău bebelușului. Atunci când femeia și-ar mai dori un bebeluș și nu a realizat niciun fel de imunizare pentru combaterea acestui conflit imunologic, atunci mai mult ca sigur vor apărea și probleme serioase, precum boala hemolitică.

Un Rh negativ ridică probleme serioase, riscul pentru bebelușul din cea de-a doua sarcină fiind foarte mare. Potrivit medicilor, organismul femeii va lupta cu celulele propriului copil, dacă există o diferență de Rh între mamă și făt.

Incompatibilitatea apare atunci când mama are Rh negativ, tatăl Rh pozitiv, iar bebelușul moștenește Rh-ul tatălui, fiind pozitiv. Astfel, se va produce un fenomen trist – izoimunizarea – care ar putea să facă mult rău.

De cele mai multe ori, în cazul în care mama are Rh negativ, starea de sănătate a bebelușului ar putea fi mult afectată. Anticorpii produși de către mamă vor pătrunde în sângele copilului, străbătând placenta și astfel s-ar putea naște un bebeluș cu anemie, probleme cardiace, eritrobastoza fetală sau chiar decesul fătului. O situație mai gravă ar putea apărea atunci când bebelușul se va naște cu boală hemolitică. Această afecțiune ar putea afecta bebelușul fie prin icter sever, anemie intrauterină sau anemie hemolitică pură.

Această situație ar putea apărea în cea de-a doua sarcină pentru că anticorpii mamei vor recunoaște celulele cu Rh pozitiv ale fătului și astfel vor lupta împotriva lor.

Pentru a se preveni problemele ce pot apărea datorită unui Rh negativ, atunci medicii ar putea recomanda administrarea a două doze de imunoglobulină. Prima doză de imunoglobulină se va administra în săptămâna 28 de sarcină, iar cea de-a doua doză se va administra în maxim 72 de ore de la nașterea primului bebeluș.

Prin administrarea imunoglobulinei, anticorpii mamei nu vor mai putea observa celulele pozitive ale fătului și astfel nu va mai exista riscul ca la o altă sarcină ulterioară să mai atace celulele bebelușului ce se află în pântecul său.

O sarcină cu mama cu Rh negativ și tatăl cu Rh pozitiv este destul de periculoasă. De aceea, este nevoie de supraveghere medicală permanentă și testarea gravidei pe tot parcursul sarcinii. În cazuri grave, medicul ar putea recomanda efectuarea unei amniocenteze, fiind o variantă sigură de depistare a modului în care bebelușul este afectat în sarcină, datorită anticorpilor mamei, produși în această perioadă.

Criterii de care să ții cont atunci când alegi un medic ginecolog în sarcină

Alegerea medicului ginecolog reprezintă una dintre principalele lucruri pe care trebuie să le faci atunci când afli că ești însărcinată. Cu toate că n-ar trebui să fie nici o problemă în acest sens, multe femei se simt dezorientate deoarece își doresc cel mai bun doctor, care să aibă grijă de ele și de viitorul lor copil. Medicul îți va monitoriza sarcina, va ține cont de particularitățile, nevoile și dorințele tale, îți va trata cu seriozitate frământările și te va asista la naștere la finalul lunilor de sarcină. Practic, cel pe care în cauți îți va deveni un fel de ghid spre noua ta viață, așa că este foarte important să-l alegi luând în considerare mai multe criterii obiective.

Iată câteva sfaturi ce îți pot fi de ajutor pentru a lua cea mai bună decizie:

1. Ține cont de pregătirea medicului

În general, aproape fiecare femeie are deja un doctor ginecolog la care merge periodic pentru control. Totuși, în sarcină ai nevoie de un medic obstetrician, care să te supraveghere pe parcursul celor nouă luni de zile, să te poată asista la naștere și să aibă grijă de tine postpartum. Chiar dacă te înțelegi deja foarte bine cu ginecologul tău, dacă nu este și obstetrician, acesta nu te poate asista la naștere și nu va putea efectua operația de cezariană, dacă e cazul, și va trebui să cauți alte variante.

2. Solicită recomandări

De departe unul dintre cele mai importante aspecte pe care trebuie să le iei în calcul atunci când îți alegi medicul în sarcină sunt opiniile și experiențele altor persoane. Poți afla o mulțime de lucruri interesante dacă vorbești cu prietenele tale, cu alte femei însărcinate sau mămici pe care le găsești în grupurile de pe rețelele sociale. Fiecare îți va împărtăși experiența sa, iar tu ai posibilitatea de a crea o listă cu potențialii medici și de a-ți forma o opinie fundamentată referitoare la doctorul pe care ți-l dorești.

3. Verifică performanța spitalului

De regulă, un medic ginecolog colaborează cu mai multe clinici sau spitale. Asigură-te că acesta va fi disponibil în locația aleasă de tine și fă o vizită pentru a observa cum se poartă personalul medical, care este politica referitoare la îngrijirea bebelușilor, programul de vizită sau performanța spitalului. Este foarte important ca locul să fie acreditat și să aibă un departament de neonatologie, dar să-ți ofere și ție toate condițiile pentru o naștere în siguranță.

4. Ia în considerare costurile

Perioada sarcinii este una destul de costisitoare. Înainte de a alege un medic ginecolog ai grijă să-ți calculezi cu atenție bugetul și să verifici cât ai putea plăti pentru consultații. Unii doctori lucrează doar în sistemul de stat, alții numai la privat, în timp ce există și medici pe care îi poți găsi în ambele locuri.

5. Află care este procedura în caz de urgențe

Înainte de a te decide asupra unui medic gândește-te și ce se va întâmpla dacă acesta nu este de gardă la spital în cazul în care ai o urgență. Este un detaliu esențial pentru orice femeie însărcinată, mai ales că nu știi niciodată când pot apărea complicații. Unii medici sunt foarte ocupați sau nu iau în considerare problemele pacientelor atunci când sunt în timpul liber.

6. Ține cont de localizarea cabinetului

Dacă la începutul sarcinii acest lucru nu contează prea mult, ia în considerare faptul că pe măsură ce timpul trece vei merge mai des la control și îți va fi dificil să te deplasezi pe distanțe lungi. În cazul în care optezi pentru un medic din alt oraș, nu uita că nu poți ști cum te vei simți spre finalul sarcinii sau cum o să ajungi la clinică dacă ești în travaliu.

7. Ascultă-ți instinctul

Este util să te simți confortabil cu medicul ginecolog pe care îl vei alege. Relația dintre voi va fi destul de apropiată, ceea ce înseamnă că trebuie să te simți în largul tău și să-i împărtășești toate grijile tale. Competențele medicului nu țin de sexul său, dar dacă ai o predilecție pentru un bărbat sau o femeie, nu ignora acest aspect.

Chiar dacă te lovești la tot pasul de medici, clinici și spitale, nu este deloc ușor să găsești un medic ginecolog potrivit pentru tine. Dacă ești însărcinată sau intenționezi să rămâi gravidă în perioada următoare, ia în considerare sfaturile menționate și caută un obstetrician de încredere, care să te ajute pe tot parcursul sarcinii tale, la naștere și după ce îți vei aduce copilul pe lume.

Ai nevoie de un medic ginecolog?

Realizează o programare la: 0758 255 838

Strada Tudor Vianu, nr 5-7, ap 5

Concediul de maternitate – 4 lucruri pe care este bine să le ai în vedere

Concediul de maternitate se acordă fiecărei femei însărcinate, atât înainte, cât și după naștere și nu este același lucru cu concediul de creștere al copilului. Durata concediului de maternitate este de 126 de zile și de aceea este bine să cunoști cum anume se acordă, care sunt condițiile ce trebuiesc îndeplinite și mai ales cum poate fi împărțit.

concediul de maternitate

Cu toate că este împărțit în două etape – concediul prenatal și concediul postnatal, trebuie să știi că nu ești obligată să îl iei în întregime, fiind obligatorii doar cele 42 de zile de după naștere. Acest concediul este cunoscut sub numele de concediu de sarcină și lăuzie.

Iată mai jos 4 lucruri pe care trebuie să le cunoști despre concediul de maternitate:

1. Concediul de maternitate se acordă potrivit legii! Sunt două etape – de câte 63 de zile fiecare. Este vorba atât de concediul de sarcină, cât și cel de lăuzie. Se acordă în baza unei cereri făcute de angajata însărcinată sau lăuză, în baza unei adeverințe medicale emise de medicul curant. Pentru a intra în concediul de maternitate este nevoie de o adeverință medicală, persoana solicitantă să aibă domiciliul în România și de asemenea, este nevoie să fi cotizat minim 1 lună la contribuția de concedii și indemnizații.

2. Drepturile angajatei aflate în concediul de maternitate! Cel mai important lucru pe care este bine să îl iei în considerare este că femeia însărcinată sau care tocmai a născut nu poate fi concediată. Se poate întoarce la serviciu oricând își dorește, locul său de muncă fiind păstrat, beneficiind la întoarcere de salariul negociat și de această deducere personală.

3. Indemnizația de maternitate, un alt lucru pe care trebuie să îl ai în vedere! Este foarte important gravida să depună la dosar până cel târziu în ziua 5 a lunii în care se acordă concediul de maternitate, adeverința medicală. Odată cu acordarea concediului de maternitate gravida poate beneficia de acordarea indemnizației de maternitate, ce reprezintă 85% din media veniturilor realizate în ultimele 6 luni, potrivit legii. Această indemnizație a concediului de maternitate se acordă atunci când gravidele au cotizat în ultimul an anterior acordării concediului de maternitate minim 1 lună.

4. Concediul de maternitate nu este obligatoriu în întregime! Da, iată o specificație pe care gravida trebuie să o cunoască. Dacă se simte bine și nu este cazul să intre mai devreme în concediu și angajatorul îi oferă condiții de lucru cât mai bune, atunci aceasta nu este obligată să intre în concediul de maternitate în perioada de sarcină. Din perioada celor 126 zile (compuse din 63 de zile de sarcină și 63 de zile de lăuzie) sunt obligatorii 42 de zile, potrivit legii, acordate imediat după naștere. Ca atare, femeia care tocmai ce a adus pe lume un bebeluș nu poate intra în concediul de creștere al copilului imediat, ci trebuie să parcurgă obligatoriu cele 42 de zile de concediu de maternitate, beneficiind de toate avantajele legii, în acest sens.

Sarcina – analize și investigații

Sarcina este o perioadă frumoasă și deosebită în viaţa oricărei femei, dar uneori poate fi dificilă și de aceea este important ca pe tot acest drum către nașterea unui copil sănătos, mama să fie monitorizată atent și să nu lase lucrurile la voia întâmplării.

sarcina

Urmărirea sarcinii trebuie efectuată de un medic specialist, iar vizitele prenatale și recomandările acestuia înseamnă grijă pentru viața copilului. Consecutiv testului de sarcină pozitiv, trebuie parcurse anumite etape împreună cu medicul și să vă asigurați de „starea de bine“ a copilului care va veni pe lume. Pentru o supraveghere corectă a evoluției sarcinii, se recomandă gravidelor să se prezinte la specialist încă din primul trimestru de sarcină, aceasta fiind perioada optimă în depistarea precoce a multor afecțiuni materne sau fetale. Odată cu luarea în evidență a gravidei, trebuie confirmată sarcina din punct de vedere ecografic și se recomandă efectuarea următoarelor analize uzuale:

  • examen de secreție vaginală, culturi din col, depistarea unor boli cu transmitere sexuală precum Chlamydia Mycoplasma, Ureaplasma.
  • teste pentru determinarea hepatitei virale B și C, sifilisului, HIV.
  • complexul TORCH – identifică infecții (bacterii, virusuri, paraziți) care pot provoca afecțiuni congenitale la făt cu impact în naștere prematură, afectări neurologice, probleme psiho-somatice de dezvoltare a fătului.

Trimestrul I de sarcină

În trimestrul I de sarcină se efectuează screeningul de trimestrul I între 11-13 săptămâni + 6 zile, pentru depistarea precoce a anomaliilor cromozomiale, a malformațiilor fetale și a riscului de preeclampsie.

Screeningul biochimic reprezintă determinarea a doi markeri serici cu utilitate în estimarea riscului de anomalii cromozomiale ale fătului și a condus la dezvoltarea investigației numite bitest. Screeningul biochimic prenatal de trimestrul I se adresează fiecărei sarcini, scopul acestui test fiind de a decela sarcinile cu risc crescut pentru anomalii genetice (sindromul Down, trisomie 18, trisomie 13). Prin acest test se măsoară şi se cuantifică doi markeri biochimici (free ß-hCG, PAPP-A) produși de către fetus sau placentă și care apoi trec în sângele matern. Screeningul ecografic din primul trimestru realizează estimarea corectă a vârstei gestaționale în funcție de lungimea fătului, identifică sarcinile multiple și evaluează riscul de anomalii cromozomiale prin măsurarea translucenței nucale care este cel mai important marker, iar dimensiunea acestuia trebuie să fie sub 3 mm. O translucență nucală crescută nu reprezintă în sine o anomalie fetală, această modificare putând să apară și în sarcinile normale.

Calcularea riscului teoretic al unui fetus afectat de o boală cromozomială este o analiză statistică bazată pe măsurătorile markerilor biochimici în combinație cu riscul dat de vârsta mamei și markerii ecografici (translucența nucală și prezența osului nazal).

În cazul în care riscul combinat al screeningului de trimestrul I este crescut, se poate efectua biopsia de vilozități coriale, care este o investigație invazivă prin intermediul căreia se pot diagnostica anumite anomalii genetice ale embrionului, așa cum este Sindromul Down. Avantajul major al investigației constă în faptul că aceasta poate fi efectuată de la o vârstă de sarcină mică a sarcinii.

Trimestrul II de sarcină

În cadrul investigațiilor în trimestrul II putem aminti și amniocenteza care se poate efectua optim între 16-18 săptămâni, iar diagnosticul este unul de certitudine.

Amniocenteza este o procedură invazivă, nu se efectuează de rutină (la fel ca și biopsia de vilozități coriale) și este recomandată doar în rândul gravidelor cu risc crescut pentru a naște un copil cu o boală genetică și a celor care prezintă modificări ale bitestului efectuat anterior.

Ecografia din trimestrul II se realizează ideal în săptămâna 22 cu limite între 20 – 24 săptămâni. La acest moment, fătul este complet dezvoltat și este posibil să fie evaluat în totalitate. Perioada în care se realizează ecografia de morfologie de trimestrul doi este optimă pentru analiza morfologică a organelor fetale. Tot în această perioadă se efectuează analize de sânge, urină și culturi din col, precum și screening pentru diabetul gestațional.

Trimestrul III de sarcină

În trimestrul al treilea de sarcină se efectuează ecografia de morfologie fetală trimestrul III, la 32-34 săptămâni, prin care se evaluează creșterea și „starea de bine fetală“ prin determinarea fluxurilor în majoritatea arterelor fetale și în arterele uterine materne. La 35 săptămâni se repetă cultura din col, testele de urină și analizele uzuale de sânge.

Prin urmare, acestea sunt etapele principale care trebuie parcurse în urmărirea corectă a unei sarcini, cu mențiunea că există câte o particularitate a fiecărei gravide și a fătului ei, iar totul trebuie privit într-un context.

Săptămâna 2 de sarcină

Săptămâna 2 de sarcină nu te va ajuta să vezi pe testul de sarcină cele două liniuțe, aflându-te în perioada de concepere, foarte aproape de momentul în care în corpul tău va începe să bată o nouă viață.

Conceperea bebelușului

Chiar dacă deja discutăm despre săptămâna 2 de sarcină, aceasta nu înseamnă că ai rămas deja însărcinată. Săptămâna 2 de sarcină începe să se numere din momentul primei zile a ciclului menstrual, ca atare în această perioadă ajungi la momentul ovulației, fiind aproape gata de concepere. Cu toate acestea, nu este suficient timp pentru ca cele două liniuțe de pe testul de sarcină să se înroșească, organismul fiind incapabil să producă încă hormoni specifici sarcinii, așa cum este gonadotropina corionică umană.

Și pentru că tot vorbim despre perioada ovulației, în acest timp ovulul este eliberat în organismul tău, parcurgându-și traseul liber prin trompele uterine, gata să întâlnească spermatozoidul pentru a se produce conceperea bebelușului.

Conceperea bebelușului înseamnă un act sexual neprotejat dintre un bărbat și o femeie în care bărbatul va elibera o cantitate uriașă de spermatozoizi în interiorul vaginului femeii, spermatozoizi ce vor întâlni ovulul pe care urmează să îl fecundeze. Nu toți spermatozoizii se vor strecura prin cervix spre zona trompelor uterine, astfel încât să producă fecundarea, ci doar câțiva vor fi mai „isteți” și vor întâlni ovulul pe care îl vor fecunda. Spermatozoidul va penetra peretele ovulului, pătrunzând în învelișul interior al acestuia. Ceea ce este bine de știut este că atunci când primul spermatozoid va pătrunde în interior, membrana ovulului nu va mai permite altora să pătrundă și să se producă fecundarea. Sarcinile gemelare apar atunci când foliculul eliberează mai multe ovule în același timp, ce vor fi fecundate de spermatozoizi.

După fecundarea ovulului are loc formarea zigotului, o celulă ce este formată din 46 de cromozomi, jumătate aparținând tatălui și cealaltă jumătate mamei. În funcție de acest lucru, copilul va dobândi o parte din zestrea genetică a mamei sau tatălui și îi va fi stabilit și sexul acestuia.

Sexul bebelușului

Sexul copilului va fi dat de cromozomii sexuali. Dacă ovulul conține cromozom X, iar spermatozoidul conține tot cromozom X, atunci copilul va fi o fetiță, dacă spermatozoidul va avea cromozom Y, atunci va fi băiat. Ca atare, sexul bebelușului este dat de către tată.

Stilul de viață în săptămâna 2 de sarcină

Stilul de viață este esențial în această perioadă pentru că te afli în perioada de concepere a bebelușului. Ca atare, organismul va fi supus unor numeroase schimbări și are nevoie de o alimentație echilibrată, completat de un stil de viață sănătos. Ar fi bine să renunți la vicii, la toate acele obiceiuri nesănătoase care i-ar putea dăuna sarcinii și bebelușului aflat în pântecele tău. Nu mai consuma alcool, renunță la fumat și cu atât mai mult la droguri. Băuturile carbogazoase, cafeaua sunt alte lucruri pe care ar fi bine să le scoți din dieta ta. Consumă multe fructe și legume sănătoase, renunță la dulciuri în exces, la prăjeli și la grăsimi nesănătoase.

Și pentru că toxic înseamnă și medicamente, ar fi bine să renunți la obiceiul de a lua acele medicamente, chiar și considerate inofensive, fără a avea recomandarea medicului. Trebuie să ții cont că până și o simplă pastilă ar putea să cauzeze grave probleme de sănătate în dezvoltarea intrauterină a bebelușului tău. De aceea, ori de câte ori nu te simți bine, cere sfatul medicului de familie sau medicului specialist.

Un alt lucru pe care trebuie să îl ai în vedere acum, în săptămâna 2 de sarcină constă în efectuarea analizelor necesare perioadei de preconcepție. Astfel, vei ști că ești bine, că bebelușul se va putea dezvolta corect la tine în pântec și sarcina nu va prezenta niciun risc.

5 afecțiuni care cauzează infertilitate

Infertilitatea este o problemă cu care se confruntă din ce în ce mai multe cupluri, iar asta poate fi un alt semn că, în ciuda stilului modern de viață, cu toții prezentăm o calitate mult mai scăzută a vieții. Încă de la început trebuie menționat faptul că infertilitatea este un simptom, o consecință a unei afecțiuni medicale principale și nu este un diagnostic în sine. Prin urmare, pentru a trata infertilitatea și pentru a maximiza șansele de a deveni părinți biologici, trebuie să știți ce se află în spatele dificultăților de fertilitate.

 

fertilitate

În rândurile care urmează, vom analiza principalele 5 boli care pot reduce sau chiar pot elimina complet fertilitatea:

Cancer

Cancerul afectează modul în care funcționează întreg organismul, implicit fertilitatea. Chimioterapia atacă toate celulele din corp, așa că dacă urmați ședințe de chimioterapie, nu este deloc indicat să încercați să concepeți. Ați putea aduce pe lume un copil cu defecte de naștere severe, ați putea suferi un avort sau să suferiți de infertilitate pe termen lung. Cel mai bine este să așteptați cel puțin 12 luni de la încheierea tratamentului de chimioterapie pentru a încerca să concepeți. În plus, este indicat ca ambii parteneri să efectueze o analiză de markeri tumorali dacă istoricul familial prezintă chiar și un singur caz de cancer. Chiar și după ce cancerul intră în remisie, deteriorarea organelor de reproducere poate interfera cu fertilitatea. Persoanele care au suferit de cancer trebuie să consulte un specialist în reproducere înainte de a încerca să conceapă.

Endometrioza

O afecțiune medicală obișnuită, endometrioza determină creșterea țesutului uterin în afara uterului, cum ar fi pe ovare sau pe trompele uterine. Simptomele includ menstruații abundente și dureroase, dureri pelvine și cicluri menstruale neregulate. Endometrioza variază de la o femeie la alta. În cazurile grave, poate constrânge ovarele sau trompele uterine, iar în cazurile minore, poate îngreuna implantarea oului în peretele uterin.

Sindromul ovarian polichistic

O altă afecțiune obișnuită, cu care se confruntă cel puțin 10% dintre femei, sindromul ovarian polichistic este considerat o tulburare complexă de fertilitate, care determină organismul să producă o cantitate prea mică de foliculi care stimulează hormonii și o cantitate prea mare de androgeni. Prin urmare ovulația este afectată, iar calitatea oului este subminată. De asemenea, femeile diagnosticate cu sindromul ovarian polichistic pot fi supraponderale, pot suferi de diabet sau pot experimenta cicluri menstruale neregulate.

Tulburări autoimune

Practic, o tulburare autoimună face ca organismul să se atace singur. De exemplu, artrita reumatoidă și lupusul afectează fertilitatea în mai multe moduri. Pe de o parte, pot reduce capacitatea organismului de a produce spermatozoizi sau ouă sănătoase, iar pe de altă parte, pot submina capacitatea unui ou de a se fixa în uter, pot deteriora structurile coporale sau pot determina corpul femeii să atace un embrion de abia implantat.

Fibromul uterin și polipii.

Fibromul uterin și polipii pot provoca diverse simptome, inclusiv menstruații dureroase și abundente sau absența menstruației. Totuși, unele femei pot rămâne însărcinate chiar dacă suferă de fibrom uterin sau polipi. Șansele de sarcină sunt cu atât mai reduse pe măsură ce afecțiunea se agravează.

În cele din urmă, bolile cu transmitere sexuală și infecțiile afectează fertilitatea. În unele cazuri, aceste infecții atacă organele de reproducere, interferând cu funcționarea lor. De asemenea, infecțiile pot duce la avorturi spontane și pot interfera cu capacitatea embrionului de a se implanta în uter. De exemplu, boala inflamatorie pelvină, care poate fi o consecință a unei boli cu transmitere sexuală netratate, poate deteriora uterul și trompele uterine, ceea ce face dificilă implantarea unui embrion.

Greutatea în sarcină – cât ai voie să te îngrași în sarcină

Sarcina nu înseamnă o greutate în exces și nicio o alimentație deficitară. Mama trebuie să renunțe la mitul care spune că este voie să mănânci în sarcină cât pentru doi. Poți consuma alimente de mai bună calitate, îndreptându-ți atenția spre grăsimi sănătoase, spre fructe și legume și nu spre alimente care înseamnă calorii goale.

greutate in sarcina

Cu cât vei avea grijă de greutate în sarcină, cu atât șansele de a aduce pe lume un bebeluș perfect sănătos sunt mai mari. Cu toate acestea, dietele sunt interzise în sarcină, mama trebuind să se îndrepte spre alimente bogate în nutrienți și spre alegerea unui stil de viață cât mai sănătos.

Dezvoltarea bebelușului din pântec este influențată de cantitatea de nutrienți pe care mama o consumă și nu de cantitatea de mâncare. Trebuie să ții cont că doar un fruct este mult mai sănătos decât o jumătate de farfurie de paste, mezeluri sau alimente prăjite. Dacă vei consuma astfel de calorii goale, corpul se va deforma, vei acumula o greutate mai mare, care te va stoarce de-a dreptul de energie spre finalul perioadei de sarcină. În plus, îți vei recăpăta silueta foarte greu după naștere dacă vei avea un număr mare de kilograme.

Cât luăm în greutate în sarcină?

Potrivit medicilor ar fi bine ca în sarcină să creșteți aportul de calorii cu circa 400 și nu mai mult. Astfel, veți dobândi un număr de 3,5-6 kg după naștere, mult mai ușor de dat jos, comparativ cu femeile care rămân cu 15 sau chiar 20 de kilograme în plus.

Cu toate acestea, este bine de știut că nu toate aceste kilograme acumulate înseamnă țesut adipos. 1 kilogram apare ca urmare a creșterii în volum a sânilor, circa 1 kilogram cântărește placenta, 2 kilograme înseamnă vascularizarea placentei, circa 3 kilograme cântărește bebelușul, iar 2/3 kg reprezintă cantitatea de lichid amniotic.

O femeie normoponderală va acumula în total circa 16 kilograme, însă dintre acestea țesutul adipos cântărește maxim 6 kilograme. Cu cât veți avea grijă de greutatea voastră, cu atât bebelușul va fi mai sănătos și se va dezvolta corect.

Alimente interzise în sarcină

Prăjituri, bomboane, sucuri carbogazoase, alimente fast food, pâinea, pastele făinoase, orezul alb, produsele de patiserie, prăjelile sunt alimente pe care ar fi bine să le eviți în timpul celor nouă luni de sarcină și de ce nu, și după aceea.

Evită și consumul de alimente ce conțin zahăr rafinat sau miere. Dulciurile se vor consuma mai ales sub formă de fructe, iar atunci când ai poftă de o prăjitură este bine să o prepari în casă.

Peștele crud, ouăle crude, laptele nefiert, mezelurile, carnea tocată trebuiesc scoase din alimentația gravidei. Redu consumul de cafea și ceai verde și renunță la alcool și fumat.

Alimente recomandate în sarcină

Ai nevoie de mult calciu întrucât este necesar pentru dezvoltarea sistemului osos al bebelușului, dar și pentru a reduce riscul de preeclampsie.

Lactatele sunt recomandate în timpul celor nouă luni de sarcină, conținând mult calciu. De asemenea, se recomandă semințele de mac, prunele uscate, migdalele. Pentru fixarea calciului, consumă apă minerală, coajă de măr, dar și alimente ce conțin vitamina C. Elimină alimente precum cacao, cofeină, băuturi carbogazoase, acestea influențând asimilarea calciului în organism.

Aportul de fier este o prioritate pentru femeia însărcinată întrucât cantitatea de sânge se dublează în organismul femeii. Consumă cât mai multe legume verzi, carne roșie, leguminoase, fructe uscate, nuci, cereale integrale, dar și alimente ce conțin vitamina C.

Zincul e necesar pentru a preveni anumite malformații congenitale. Se regăsește în ouă, linte, fasole uscată, cereale integrale, semințe de dovleac, nuci.

Acizii grași sunt esențiali pe parcursul celor nouă luni, dar cel mai important este ca ei să se consume mai ales pe parcursul trimestrului 2, atunci când creierul și vederea bebelușului se formează cel mai bine.

Acidul folic previne anumite anomalii de tub neural, precum spina bifida și de aceea este bine ca gravida să consume multe legume cu frunze verzi.

Greutatea în sarcină înseamnă echilibru, așa că ori de câte ori simți că ai depășit niște bariere cere ajutorul medicului și nu lăsa ca kilogramele să se acumuleze.

Anexita sau boala inflamatorie pelvină – tot ce trebuie să știi!

Anexita, cunoscută și sub denumirea de Boala inflamatorie pelvină reprezintă o infecție majoră a organelor reproducătoare feminine, pornind de la uter, trompe și ovare. De obicei, această afecțiune apare ca urmare a unei boli cu transmitere sexuală, așa cum ar fi chlamydia sau gonoreea. Aceste infecții cu transmitere sexuală ajung din vagin în uter, trompe și ovare și astfel produc anexita, ce are nevoie de investigații cât mai exacte și de tratament de specialitate. Lăsată netratată, anexita poate conduce la infertilitate.

anexita

Potrivit medicilor, una din cinci femei ce au experimentat boala inflamatorie pelvină suferă de infertilitate și mai mult de un sfert dintre femeile cu anexită ajung să facă astfel de infecții repetat.

Dacă adesea se precizează că anexita este produsă de temperaturile scăzute și expunerea femeii la acestea, în realitate acest mit este demontat de către medici. Cu toate acestea, expunerea la frig atunci când deja pacienta se confruntă cu o astfel de afecțiune poate agrava simptomatologia și poate determina prezența mai acută a durerii.

Simptome anexită

Există și situația în care boala inflamatorie pelvină să nu determine niciun simptom și să rămână netratată vreme multă, conducând astfel spre infertilitate.

Boala inflamatorie pelvină sau anexita prezintă adesea următoarele simptome:

  • durere pelvină
  • durere în timpul actului sexual
  • sângerări vaginale în timpul actului sexual
  • scurgeri urât mirositoare
  • sângerări între menstruații
  • febră și frisoane în cazuri grave.

Diagnostic și tratament

Ori de câte ori femeia se confruntă cu astfel de simptome este bine să ajungă în cabinetul medicului pentru investigații suplimentare.

Un consult medical clinic, o discuție cu pacienta, dar și realizarea unei ecografii pot ajuta la punerea diagnosticului. Dacă medicul consideră necesar și mai ales atunci când starea pacientei este gravă este posibil să efectueze o laparoscopie diagnostică care înseamnă introducerea printr-o incizie făcută la nivelul ombilicului a unei camere pentru a observa organele pelvine. Rareori se ajunge la o astfel de situație, anexita fiind diagnosticată de către medic cu ajutorul ecografiei și în timpul consultului medical.

Tratamentul recomandat de specialist constă în administrarea de antibiotice, atât pentru femeie, cât și pentru partenerul sexual. De asemenea, se recomandă abstinență temporară. Tratamentul se administrează acasă, doar atunci când situația este gravă medicul poate impune spitalizare și tratament cu antibiotice administrat intravenos.

Complicațiile anexitei

Boala inflamatorie pelvină poate provoca și complicații, lăsată netratată sau tratată necorespunzător. Aceasta determină durere, dar mai ales blocarea trompelor uterine. Femeia poate face abces la nivelul ovarelor sau trompelor, iar acest lucru poate determina o infecție destul de puternică.

Adesea, se constată că femeile ce suferă de boală inflamatorie pelvină pot suferi de sarcini extrauterine, acest lucru fiind cauzat de formarea de aderențe și țesut cicatriceal în zona trompelor uterine. Ori de câte ori femeia ajunge să aibă o sarcină extrauterină, se va ajunge de urgență la medic, riscul fiind major.

Afectarea organelor genitale și abcesele conduc în cele din urmă la infertilitate, lucru deloc dorit de parteneri.

Cum previi boala inflamatorie pelvină?

Anexita este cauzată de boli cu transmitere sexuală, de aceea, folosirea prezervativului sau întreținere de raporturi sexuale cu un singur partener, dar mai ales cunoscut pot contribui la prevenirea acestei afecțiuni destul de grave pentru femeie.

Dacă prezinți anumite simptome exemplificate mai sus, realizează o programare la:

Cauți clinică obstetrică ginecologie în București, sector 2?

Contactează-ne și te ajutăm cu orice informație.

0758 255 838 0758 255 838 Str. Vatra Luminoasa nr 2-24 Luni – Vineri: 09:00 – 20:00 Lasă-ne un mesaj

    Ai intrebari?

    Completeaza formularul de mai jos, iar noi o sa te contactam in cel mai scurt timp posibil.

    Newsletter