Sexul bebelușului – cum îl aflăm

Cum și când poți afla sexul bebelușului tău?

Sexul bebelușului : aflarea sexului bebelușului reprezintă un moment foarte emoționant și special pentru părinți, dar mai ales pentru mămică. Atunci ea poate începe să facă primele pregătiri de după naștere. Mai exact, părinții pot să cumpere haine și jucării copilului pe care îl vor avea sau pot alege cum să îi amenajeze camera.

Ei pot deja să se gândească la variante de nume pentru copil, iar mămica va scăpa de grețuri și, în sfârșit, va putea să observe adevărata frumusețe a sarcinii.

Cu ajutorul unor ultrasunete, părinții copilului îi pot afla sexul celui mic la ecografia efectuată între săptămânile 18 și 24 ale sarcinii. Perioada corespunde trimestrului II de sarcină, ce are loc între săptămânile 14 și 27. Ei pot afla dacă este fată sau băiat numai dacă bebelușul este așezat într-o poziție ce permite observarea organelor genitale, respectiv a vulvei pentru fetițe, și a penisului la băieți.

Ecografia de trimestrul II de sarcină este una transabdominală și se numără printre controalele obligatorii din sarcină, ce nu afectează fătul. Ecografia transvaginală este sugerată doar la începutul sarcinii, când pot fi observate mai multe lucruri cu ajutorul ei.

Înainte de săptămâna 14, adică înainte de începerea trimestrului II de sarcină,  este imposibil să afli prin ecografie sexul micuțului. Acest lucru se întâmplă pentru că în primul trimestru de sarcină fetele și băieții arată la fel din acest punct de vedere.

Până în săptămâna 18 sunt, totuși, destul de puțin dezvoltate organele genitale. De aceea, pot apărea confuzii așa că se așteaptă începutul acestei săpămâni pentru a primi o informație sigură.

Există și alte metode prin care familia poate afla mai devreme ce sex va avea copilul, însă nu toate prezintă siguranță.

Aceste teste care pot arăta sexul bebelușului sunt efectuate rar, cu recomandarea medicilor. Cel mai bine este să așteptați ecografia de trimestru II de sarcină pentru ca micuțul să se nască fără probleme, indiferent dacă este fetiță sau băiețel.

În acest fel, nu vei avea nici cheltuieli suplimentare, din moment ce venirea pe lume a unui copil necesită achiziționarea multor produse pentru bebeluși.

 

Ce alte lucruri mai poți descoperi când afli sexul bebelușului prin ecografia de trimestrul II de sarcină?

            Sexul bebelușului poate fi aflat în urma unei ecografii de trimestrul II de sarcină doar la cererea părinților. Este important să specificați acest lucru pentru că există părinți care își doresc ca sexul viitorului copil să rămână o surpriză.

Ecografia de trimestul II de sarcină are rolul de a verifica fluxurile sanguine care au rol între făt și mamă. Totodată, verifică aspectul lichidului aminotic și al colului uterin, mărimea și localizarea placentei.

O mare parte din organele bebelușului (72-75%) sunt deja dezvoltate în această perioadă a sarcinii. Printre ele se numără scheletul, craniul, organele interne, membrele inferioare și superioare ( adică mâini și picioare).

Tototdată, mămica poate avea alte surprize plăcute în timpul ecografiei de trimestrul II de sarcină. Pentru că bebelușul are deja dezvoltate urechile, mâinile ochii și toate celelalte părți ale feței, mama va putea observa reacții ale bebelușului.

Este o perioadă în care el începe să se miște foarte mult, sau chiar să reacționeze la sunete și lumini din exteriorul burticii. Pot fi observate și expresii faciale pe fața celui mic, care sigur o vor amuza și încânta.

Medicul îi va explica când este momentul în care bebelușul reacționează la auzul mamei lui pentru ca aceasta să poată începe să îi cânte, să îi spună povești sau să comunice cu el.

 

Cum să te pregătești înainte să mergi să faci ecografia de trimestrul II de sarcină?

Este posibil ca medicul să îți ceară să consumi o anumită cantitate de lichid înainte de ecografie, însă acest lucru îl vei cunoaște înainte să te programezi la control.

Pentru confortul tău, este necesar să porți haine largi pentru a expune cu ușurință burtica în momentul ecografiei. Tot în acest sens poate să fie de ajutor purtarea unei rochii, pe care o poți ridica foarte ușor, fără să te apleci.

 

Sperăm ca experiența din timpul sarcinii să fie una plăcută. Pentru a vă bucura din plin de aceste momente pline de emoții vă așteptăm într-un mediu primitor, la FeminasMed.

Colposcopie – diagnostic rapid și sigur

Colposcopia este o procedură medicală utilizată pentru a examina cervixul și vaginul. Ea permite medicului să vadă cu un microscop special (colposcop) zonele anormale ale acestor zone și să ia mostre de țesut pentru a fi examinate la laborator (biopsie). Colposcopia poate fi utilizată pentru a diagnostica infecții, leziuni precanceroase sau cancer de col uterin, fiind  considerată un diagnostic rapid și sigur, cu risc minim de complicații.

Caracteristici colposcopie

Vizualizare detaliată: colposcopia permite medicului să vadă detalii ale zonei vaginale și cervicale, inclusiv zonele anormale;

Biopsie: în timpul colposcopiei, medicul poate lua mostre de țesut pentru a fi analizate la laborator;

Noninvaziv: colposcopia nu necesită incizii sau anestezie generală, fiind considerată un procedeu noninvaziv;

Sigur: colposcopia este considerată un diagnostic sigur, cu risc minim de complicații;

Rapid: durata medie a unei colposcopii este de 15-30 de minute, fiind un diagnostic rapid.

accesibil: colposcopia poate fi realizată într-un cabinet medical sau clinic, fiind accesibilă pacientelor.

Când este indicat să faci colposcopie

  • anormalități ale testelor Babeș – Papanicolau

Dacă rezultatele arată anomalii, medicul poate recomanda o colposcopie pentru a evalua mai atent zona cervicală și vaginală.

  • leziuni precanceroase sau cancer;

Colposcopia poate fi utilizată pentru a diagnostica leziuni precanceroase sau cancer de col uterin.

  • Infecții;

Dacă există semne sau simptome de infecție vaginală sau cervicală, colposcopia poate fi utilizată pentru a evalua această zonă.

  • urmărirea leziunilor precanceroase;

 

Dacă s-a diagnosticat o leziune precanceroasă, colposcopia poate fi utilizată pentru a monitoriza evoluția acesteia.

Este important să discuți cu medicul despre indicațiile specifice și necesitatea unei colposcopii în situația ta individuală.

Cum te pregătești pentru colposcopie

  • evită activitățile sexuale sau utilizarea de produse vaginale cu 24 de ore înainte de procedură;
  • nu utiliza dușul sau alte produse vaginale cu 24 de ore înainte de colposcopie;
  • nu lua medicamente care măresc fluxul menstrual cu o săptămână înainte de colposcopie;

Este posibil să fie necesar să programezi colposcopia în timpul menstruației pentru a obține o vizualizare clară a zonei cervicale.

Discută cu medicul despre orice medicamente sau suplimente pe care le iei și despre posibilele intervenții asupra colposcopiei.

Colposcopie –  posibile riscuri asociate

Colposcopia este o procedură general sigură, dar există anumite riscuri asociate acesteia.

Printre acestea se numără:

Sângerare: colposcopia poate cauza sângerare ușoară sau moderată după procedură.

Infecție: există un risc mic de infecție după colposcopie, dar acesta poate fi prevenit prin respectarea instrucțiunilor de igienă și prin utilizarea medicamentelor prescrise de medic.

Durere: colposcopia poate cauza disconfort, dar acesta poate fi prevenit prin utilizarea medicamentelor pentru durere prescrise de medic.

Reactivitate la procedură: unele femei pot prezenta reacții adverse la substanța țintă utilizată pentru a ilumina zona cervicală sau vaginală.

Leziuni cervicale sau vaginale: colposcopia poate cauza leziuni minore ale cervixului sau vaginului, dar acestea se vindecă în mod obișnuit fără complicații.

Interpretarea rezultatelor

Rezultatele colposcopiei pot fi evaluate prin compararea cu standarde specifice și prin evaluarea aspectului țesuturilor prelevate.

În general, rezultatele colposcopiei pot fi interpretate astfel:

Negativ: dacă nu sunt identificate anomalii, rezultatul colposcopiei poate fi considerat negativ.

Anomalii cervicale sau vaginale: dacă sunt identificate zone anormale ale cervixului sau vaginului, medicul poate recomanda o biopsie sau alte teste suplimentare pentru a determina natura acestor zone.

Leziuni precanceroase: dacă biopsia confirmă prezența unei leziuni precanceroase, medicul poate recomanda tratamente specifice, cum ar fi conizația sau terapia cu laser.

Cancer: dacă biopsia confirmă prezența cancerului, medicul poate recomanda tratamente specifice, cum ar fi chirurgia, radioterapia sau chimioterapia.

! Este important să discuți cu medicul  despre rezultatele colposcopiei.

Recomandări post colposcopie:

  • Evităactivitățile sexuale sau utilizarea de produse vaginale timp de 24 – 48 de ore după procedură.
  • Discută cu medicul tău despre posibilele efecte secundare ale colposcopiei, cum ar fi durerea sau sângerarea.
  • Respectă orice instrucțiuni suplimentare date de medic referitoare la activitățile fizice sau la utilizarea de medicamente.

Este important să programezi o evaluare post colposcopie pentru a discuta rezultatele și pentru a urmări evoluția zonei cervicale sau vaginale.  Totodată, este important să discuți cu medicul  despre orice întrebări sau îngrijorări legate de această investigație.

 

 

Ecografia de trimestrul II de sarcină

Ce este ecografia de trimestrul II de sarcină și când se realizează?

Perioada sarcinii este una plina de surprize pentru femei, iar, pentru a ne asigura că ele sunt doar plăcute, controalele de rutină trebuie neapărat să fie făcute la timp.

Știm că atât bebelușul, cât și mama sunt foarte importanți, de aceea există trei etape ale sarcinii în care este bine să efectuați ecografii ale fătului. Prima se face în trimestrul I (între saptămâna 10 și săptămâna 13 + 6 zile), cea de-a doua are loc în trimestrul  II (între săptămâna 20 și săptămâna 23 + 6 zile), iar cea de-a treia îi este atribuită trimestrului III, de la finalul perioadei de sarcină.

 

Ce informații îți aduce ecografia de trimestrul II de sarcină?

În fiecare trimestru de sarcină se pot afla lucruri diferite legate de starea în care se află fătul. Ecografia de trimestrul II de sarcină are în principal rolul de a liniști mamele și de a le asigura că totul este bine.

Prin ecografia de trimestrul II de sarcină mama are parte de momentul mult așteptat în care află sexul pe care îl va avea bebelușul.

Părțile corpului și organele care pot fi și sunt verificate în detaliu în trimestrul II de sarcină sunt oasele, creierul, inima, coloana vertebrală, fața, rinichii, abdomenul și membrele.

Tot în timpul acestei perioade a sarcinii se verifică și poziția placentei, a cordonului ombilical și fluxurile de sânge care au loc între mama și făt.

 

Cum se dezvoltă organele bebelușului în trimestrul II de sacină?

Perioada trimestrului II de sarcină este una în care organele bebelușului se dezvoltă foarte mult, producându-se schimbări majore vizibile la ecografie.

 

Săptămâna 14 – Pentru că impulsurile nervoase de la creier încep să se dezvolte, vor putea fi observate mișcări ale capului și mâinilor sau  chiar expresii ale feței bebelușului.

Săptămâna 15 – Se dezvoltă și poate fi vizibil la ecografie scheletul bebelușului. Picioarele sunt deja mai lungi decât brațele, iar bebelușul și le poate mișca fără probleme.

Săptămâna 16 – Bebelușul începe să se joace cu cordonul ombilical, nefiind, însă, un pericol. Sistemul urinar și cel circulator încep și ele să funcționeze la capacitate maximă.

Săptămâna 17  – Încep să apară depozitele de grăsime și să  se întărească scheletul.

Săptămâna 18 – Copilul poate să audă, toracele începe să mimeze respirația, iar sexul bebelușului poate fi aflat.

Săptămâna 19 – Se dezvoltă complet simțurile: văz, auz, miros, gust, tactil. De acum poți începe să comunici cu bebelușul și să îi cânți.

Săptămâna 20 – Vei putea simți primele mișcări ale bebelușului.

Săptămâna 21 – Copilul poate clipi.

Săptămâna 22 – Părțile feței (buze, ochi, etc) sunt mai distincte. Încep să apară mugurii din care vor ieși dinții.

Săptămâna 23 – Are loc dezvoltarea amprentelor,

Săptămâna 24 – Începe să crească păr adevărat pe cap (diferit de părul apărut pe corp și care va dispărea până la naștere), iar bebelușul stă treaz și doarme cu regularitate.

Săptămâna 25 – Pielea copilului începe să se întindă, el este capabil să răspundă vocii tale prin mișcări, iar o lumină îndreptată către abdomen îl poate afce să se miște.

Săptămâna 26 – Este momentul în care se dezvoltă degetele, iar bebelușul poate auzi sunete din exterior, nu doar pe ale mamei.

Săptămâna 27 – Plămânii și creierul continuă să se maturizeze, iar bebelușul își poate suge degetul.

Acestea sunt caracteristicile care sunt cele mai observabile în fiecare săptămână din trimestrul II de sarcină.

 

Vă recomandăm să apelați la medicii FeminasMed pentru efectuarea ecografiei de trimestrul II de sarcină. Acolo vă veți bucura de un spațiu confortabil, cu aparatură medical performantă și medici specialiști pasionați.

Investigații obligatorii în sarcină

Un set complet de investigații obligatorii în sarcină poate ajuta la asigurarea unei sarcini și a unei nașteri sănătoase și fără probleme. De aceea, este important să discuți cu medicul obstetrician despre planul de investigații potrivit pentru tine.

Aceste analize sunt esențiale pentru:

Monitorizarea dezvoltării fătului: investigațiile pot ajuta la monitorizarea dezvoltării fătului și pot identifica orice probleme sau abateri de la dezvoltarea normală.

Detectarea problemelor de sănătate: investigațiile pot identifica probleme de sănătate precum diabetul gestațional, hipertensiunea arterială sau anemia, care pot afecta sănătatea fătului sau a mamei.

Prevenirea complicațiilor: investigațiile pot ajuta la prevenirea sau tratarea complicațiilor care pot apărea în timpul sarcinii, cum ar fi avortul spontan sau nașterea prematură.

Pregătirea pentru naștere: investigațiile pot ajuta la identificarea oricărei probleme care ar putea necesita o intervenție medicală în timpul nașterii, permițând mai mult timp pentru pregătire.

Planificare pentru un viitor sănătos: investigațiile pot furniza informații esențiale despre sănătatea fătului, care pot fi utilizate pentru a planifica un viitor sănătos pentru familia ta.

Una dintre cele mai importante analize din sarcină este dublul test. Această investigație este  esențială pentru a avea o sarcina fără probleme și un copil sănătos.  Dublul test este un test prenatal utilizat pentru a evalua riscul de apariție a anumitor probleme de sănătate la făt, precum sindromul Down.

Cât de important este dublul test pe toată perioada sarcinii

 

Testarea se efectuează în general între a 11-a și a 14-a săptămână de sarcină și poate fi combinată cu ecografia.

Cu toate acestea, este important să reții faptul că rezultatele testului nu sunt definitive și că, dacă rezultatul este pozitiv, este necesară o evaluare suplimentară pentru a confirmă diagnosticul.

De asemenea, este important să știi că testarea poate fi insuficientă în unele cazuri; prin urmare, există  riscul de rezultate fals pozitive sau fals negative.

 

Când se face dublul test

Dublul test se face în general între a 11-a și a 14-a săptămână de sarcină. Acesta poate fi combinat cu o ecografie transabdominală care poate furniza informații suplimentare despre sănătatea fătului. Timing-ul exact al testului poate varia în funcție de recomandările medicului și de necesitățile individuale ale sarcinii. Este important să discuți cu medicul tău pentru a determina cel mai potrivit moment pentru testare și pentru a înțelege toate aspectele relevante.

Riscuri asociate cu dublul test

Există posibile riscuri asociate cu testul prenatal numit „dublu test”.

Acestea includ:

Rezultate fals pozitive: testarea poate indica un risc crescut de anumite probleme de sănătate la făt, chiar dacă acestea nu există în realitate. Acest lucru poate duce la stres inutil și la luarea unor decizii greșite.

Rezultate fals negative: testarea poate indica un risc scăzut de probleme de sănătate la făt, chiar dacă acestea există în realitate.

Decizii de întrerupere a sarcinii: în unele cazuri, rezultatul pozitiv al testului poate duce la decizia de a întrerupe sarcina. Această decizie poate fi emoțională și dificilă.

 

Proces invaziv: testarea necesită o procedură invazivă, cum ar fi amniocenteza, care poate prezenta un anumit risc de complicații.

Este important să discuți cu medicul tău despre toate riscurile și beneficiile potențiale ale testului, înainte de a decide dacă  îl faci sau nu.

O altă investigație recomandată pentru viitoarea mama este amniocenteza.

Amniocenteza este o procedură de diagnostic prenatal care implică recoltarea de lichid amniotic pentru a evalua dezvoltarea fătului.

 

Riscurile asociate cu această investigație sunt rare, dar pot include:

Sângerare: poate să apară o ușoară sângerare la locul unde s-a făcut puncția.

Contractarea: în cazuri rare, procedura poate provoca contractarea uterului, ceea ce poate duce la naștere prematură.

Infecție: există un risc mic de infecție la locul puncției sau în uter.

Avort spontan: în cazuri rare, amniocenteza poate provoca avort spontan.

Rezultate false pozitive sau false negative: în unele cazuri, rezultatele testelor pot fi fals pozitive sau false negative.

 

Prin urmare, este important să discuți cu medicul tău despre posibilele riscuri ale amniocentezei înainte de a lua o decizie.

Un alt test esențial pe care te sfătuim să-l faci este NIPT.

Ce este NIPT în sarcină și când se face

NIPT (Non-Invasive Prenatal Testing) este un test prenatal noninvaziv care poate fi utilizat pentru a evalua riscul de apariție a anumitor probleme de sănătate la făt, cum ar fi sindromul Down. Testarea se efectuează prin analizarea ADN-ului fătului prezent în sângele mamei. Acest test poate fi realizat  începând cu aproximativ a 10-a săptămână de sarcină și poate fi efectuat în orice moment al sarcinii. Testarea poate fi combinată cu alte analize prenatal invazive, cum ar fi amniocenteza sau cordocenteză, dacă rezultatele NIPT sunt pozitive.

Iată și cateva recomandări pe care e bine să le ai în vedere în timpul sarcinii:

Alimentație sănătoasă: consumul unei diete echilibrate și variate, incluzând fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale, poate ajuta la furnizarea nutrienților necesari pentru o dezvoltare sănătoasă a fătului.

Exerciții fizice regulate: exercițiile fizice regulate, cum ar fi plimbările sau yoga, pot ajuta la menținerea unei stări de sănătate și poate pregăti corpul pentru naștere.

Evitarea fumatului și a consumului de alcool: fumatul și consumul de alcool pot avea efecte negative asupra dezvoltării fătului și ar trebui evitate pe toată durata sarcinii.

Controlul medical regulat: este important să se facă controale medicale regulate pentru a monitoriza evoluția sarcinii și pentru a identifica orice probleme în timp util.

Reducerea stresului: stresul poate avea un impact negativ asupra sarcinii, prin urmare, este important să se găsească modalități de a se relaxa și de a gestiona stresul.

 

În concluzie, este esențial să discuți cu medicul tău despre toate aceste investigații obligatorii în sarcină, dar și despre cea mai potrivită strategie de testare pentru sarcina ta.

 

 

Analize sarcină – listă completă de investigații

Perioada sarcinii poate fi un moment minunat în viața unei femei. Este o perioadă de schimbări și de anticipări ale unei noi vieți. Poate fi, de asemenea, un moment de introspecție și de conectare emoțională cu copilul care se dezvoltă în interiorul ei.

Prin urmare, este foarte important să te odihnești și să te pregătești pentru rolul de părinte.

Totodată,  este esențial să discuți cu medicul tău despre ce analize sunt necesare, în ce trimestru de sarcină trebuie efectuate și la ce intervale, astfel încât să poți lua măsurile adecvate pentru a te asigura că ai o sarcina fără probleme și o naștere ușoară.

Analizele medicale sunt foarte importante atât înainte, cât și după ce ai rămas însărcinată.

Înainte de sarcină, acestea  ajută la identificarea oricăror probleme de sănătate și a unor boli sau afecțiuni care ar putea afecta sarcina. De asemenea, ajută la determinarea unui plan de îngrijire adecvat.

 

Dacă îți dorești un copil, este recomandat să efectuezi următoarele analize medicale:

 

  • Hemoleucogramă (analiza sângelui);
  • Testarea pentru boli transmisibile prin sânge (cum ar fi HIV, hepatic B și C);
  • Testarea pentru sifilis;
  • Testarea pentru toxoplasmoză;
  • Testarea pentru Rubella;
  • Examen urinar;
  • Testarea pentru funcția tiroidiană;

 

Este, de asemenea, important să discuți cu medicul tău despre starea generală de sănătate și să urmărești orice alte recomandări medicale pentru a te asigura că ești  pregătită să devii mamă.

 

Acestea ar putea include:

 

  • Schimbări în stilul de viață, printr-o dietă sănătoasă și echilibrată;
  • Evitarea fumatului și a consumului de alcool;
  • Controlul greutății corporale și evitarea excesului de kilograme;
  • Menținerea unei activități fizice moderate;
  • Prevenirea expunerii la substanțe toxice sau la radiații;
  • Controlul stării generale de sănătate și tratarea oricăror afecțiuni medicale, precum disfuncții ovariene sau probleme ale trompelor uterine.

 

După ce ai rămas însărcinată, analizele medicale sunt importante pentru monitorizarea stării tale de sănătate și a evoluției sarcinii. Aceste analize sarcină pot include teste pentru a detecta probleme precum preeclampsia, anemia sau infecțiile, dar și teste de screening pentru a evalua sănătatea fătului.

 

Trimestrul I de sarcină este un moment important în dezvoltarea fătului și poate fi caracterizat prin următoarele: implantarea ovulului fertilizat în peretele uterin; organele și sistemele fătului încep să se formeze și să se dezvolte rapid; nivelurile hormonale ale mamei cresc și pot cauza simptome precum oboseală, greață, modificări ale dispoziției.

Iată ce analize sarcină trebuie să faci în trimestrul I:

Test de sarcină – pentru a confirma sarcina;
Hemoleucogramă – pentru a evalua nivelurile de hemoglobină și celulele sangvine;
Grup sanguin și Rh – pentru a determina tipul de grup sanguin și pentru a evita probleme în cazul în care mama și fătul au grupe sangvine diferite;
Teste de infecție – infecții precum HIV, sifilis sau hepatită B;
Teste genetice – pentru a detecta anumite afecțiuni genetice sau de creștere;
Ecografii – pentru a monitoriza dezvoltarea fătului și a determina data estimativă a nașterii;
Teste de sânge pentru hormoni – pentru a evalua nivelurile hormonale și pentru a identifica probleme precum tiroida hipoactiva sau diabet gestational.

Trimestrul II de sarcină aduce și mai multe modificări de ordin fizic și emoțional. Prin urmare, trebuie să ai în vedere un alt set de analize, specifice acestei perioade:

Iată ce analize trebuie să ai în vedere:

Ecografie de screening – pentru a monitoriza dezvoltarea fătului și a detecta eventuale probleme, precum malformații congenitale sau probleme cu placenta

Test de screening pentru trisomii – pentru a evalua riscul de afecțiuni genetice, precum sindromul Down sau alte trisomii

Teste de sânge pentru hormoni – pentru a evalua nivelurile hormonale și pentru a identifica probleme, precum diabetul  gestational sau hipertensiune

Teste de infecție – pentru a identifica eventuale infecții, precum toxoplasmoză sau citomegalovirus

Doppler arterial și a venei ombilicale – pentru a monitoriza circulația sangvină între mama și făt

 

În trimestrul III de sarcină, următoarele analize pot fi recomandate pentru a monitoriza evoluția sarcinii și pentru a pregăti nașterea:

Ecografie – pentru a evalua poziția fătului și pentru a determina dimensiunile acestuia;

Teste de sânge pentru hormoni – pentru a evalua nivelurile hormonale și pentru a identifica probleme precum preeclampsia sau hipertensiunea;
Teste de sânge pentru a evalua nivelurile de glucoză și proteine – pentru a monitoriza diabetul gestational, daca exista;
Monitorizarea contractiilor uterine – pentru a evalua progresia travaliului;
Examen vaginal – pentru a evalua poziția și descoperirea colului uterin în vederea nașterii.

Este important să discuți cu medicul ginecolog despre recomandările specifice pentru sarcina ta și să urmezi sfaturile acestuia pentru a te asigura că nu există probleme.

Te așteptăm la clinica FeminasMed pentru investigații sarcină complete.

 

 

 

Trimestrul III de sarcină – analize

Trimestrul III de sarcină (perioada cuprinsă între săptămâna 28 și săptămâna 40) este cel mai intens din punct de vedere fizic și emoțional, deoarece corpul mamei se adaptează la creșterea și dezvoltarea fătului și se pregătește pentru naștere. În acest trimestru, majoritatea organelor și sistemelor fetale sunt formate și se dezvoltă rapid.

De asemenea, copilul începe să-și dezvolte reflexele, cum ar fi mângâierea sau pipăitul, și să răspundă la sunete din exteriorul uterului, iar mama poate experimenta schimbări fizice și emoționale puternice.

Iată cele mai frecvente simptome care pot apărea în trimestrul III de sarcină:

 

  • creșterea mai rapidă a uterului;
  • umflarea picioarelor și a gleznelor;
  • disconfort abdominal;
  • crampe și spasme musculare;
  • senzație de arsură în piept;
  • probleme cu somnul;
  • modificări ale tranzitului intestinal;
  • urinări frecvente;
  • tuse și respirație scurtă, din cauza presiunii exercitate asupra plămânilor;
  • senzație de extenuare;
  • senzație de presiune pe vezica urinară;
  • dureri de cap sau amețeli;
  • brațele și picioarele înțepenite;
  • contracții Braxton Hicks (contracții neregulate, neproductive ale uterului).

 

Pe lângă aceste simptome temporare, cunoscute de acum din trimestrul II de sarcină, pot apărea diferite complicații.

 

Printre acestea se pot regăsi următoarele:

 

  • prematuritatea – nașterea prematură, înainte de 37 de săptămâni;
  • probleme placentare, cum ar fi placenta previa sau placenta accreta;
  • creșteri sau scăderi anormale ale lichidului amniotic;
  • tracțiune pe cordonul ombilical;
  • probleme de creștere a fătului: restricția de creștere sau macrosomia;
  • hipertensiune arterială în sarcină, cum ar fi preeclampsia;
  • diabetul gestațional;
  • infecții urinare sau infecții cu Group B streptococ;
  • probleme ale colului uterin: dilatare prematură, incontinență a colului.

 

În funcție de cum a evoluat sarcina, dar și de modul în care pacienta a respectat recomandările medicului obstetrician, aceasta va fi programată pentru următoarele consultații și teste:

 

  • consultații regulate de control prenatal, care pot include examinarea fizică a uterului, ascultarea inimii fătului și măsurarea tensiunii arteriale;
  • ecografia morfologică, pentru a monitoriza creșterea și dezvoltarea fătului, pentru a verifica poziția acestuia și pentru a determina greutatea estimativă;
  • testul non-stres, care măsoară activitatea cardiacă a fătului și răspunsul acestuia la mișcările mamei;
  • testul suplimentar de contracție, care măsoară contracțiile uterului și poate indica dacă există semne de travaliu prematur;
  • analiza de urină, pentru a detecta orice semne de infecție sau probleme de sănătate;
  • testul de grupă sanguină și Rh, care va fi recomandat dacă nu a fost făcut înainte (această analiză poate determina grupa sanguina și Rh-ul mamei și poate ajuta la prevenirea unor complicații în timpul nașterii);
  • analize de sânge, pentru a verifica nivelurile de fier, glucoză, proteine și hormoni;
  • consultații cu medicul anestezist, dacă se planifică o cezariană sau alte proceduri chirurgicale;
  • consultații cu medicul obstetrician-ginecolog pentru a se discuta despre planul de naștere și pentru pregătirea pentru sosirea copilului;
  • Doppler: această analiză poate evalua fluxul de sânge prin arterele și venele fătului;
  • analiza urinei: această analiză poate detecta prezența proteinelor sau a zahărului în urină, care pot indica probleme de sănătate.

 

Acestea sunt unele dintre analizele cele mai comune efectuate în trimestrul III de sarcină, dar pot fi necesare și altele, în funcție de starea de sănătate a mamei și a fătului.

În plus, pentru a păstra o stare generală fizică și emoțională bună, avem următoarele recomandări:

 

  • menținerea unei diete sănătoase și echilibrate;
  • un program de exerciții fizice moderat – nu sunt recomandate călătoriile lungi;
  • evitarea contactului cu persoanele bolnave;
  • odihnă suficientă;
  • evitarea oricăror activități stresante sau cu risc de accidentare;
  • consiliere psihologică, pentru o mai bună gestionare a schimbările de ordin emoțional;
  • administrarea de vitamine – doar la sfatul medicului;
  • evitarea expunerii la substanțe nocive, cum ar fi fumatul;
  • monitorizarea frecvenței și a intensității contracțiilor;
  • vizitele regulate la medicul obstetrician pentru a urmări evoluția sarcinii și pentru a preveni orice probleme de sănătate.

În concluzie, sarcina poate fi o perioadă nu foarte ușor de gestionat, deoarece femeia trece prin schimbări fizice și emoționale intense. De aceea, este foarte important suportul emoțional și medical adecvat pentru a se asigura o sarcină sănătoasă și o naștere fară probleme.

Trimestrul II de sarcină – analize

Trimestrul II de sarcină : sarcina poate fi o perioadă minunată pentru o femeie, deoarece se pregătește să devină mamă. Ea trece printr-o serie de schimbări fizice și emoționale unice și are o legătură specială cu copilul ei încă din timpul sarcinii. Totuși, este important de reținut că fiecare femeie experimentează această etapă a vieții în mod diferit.

Prin urmare, fiecare trimestru de sarcină are provocările lui, de aceea, este esențial să existe o bună comunicare între pacientă și medic în ceea ce privește simptomatologia, recomandările  și analizele care trebuie făcute.

 

Trimestrul II de sarcină, care durează din săptămâna 13 până în săptămâna 28, este perioada în care fătul continuă să se dezvolte și să crească. Organele și sistemele sale sunt complet formate, iar mișcările fetale pot fi simțite de mamă.

 

Totodată, aceasta poate experimenta o serie de simptome normale și temporare, cum ar fi:

 

  • creșterea în greutate și mărirea în dimensiune a abdomenului;
  • senzația de greață și vărsături, în special dimineața;
  • creșterea apetitului și a poftei de mâncare;
  • umflarea sânilor și creșterea sensibilității la atingere;
  • creșterea secreției lactate;
  • senzație de tensiune sau durere în partea inferioară a spatelui sau a abdomenului;
  • apariția varicelor;
  • dureri de cap;
  • schimbări în pofta alimentară și gusturi;
  • umflarea picioarelor și a gleznelor;
  • urinări frecvente;
  • senzația de oboseală și somnolență;
  • dureri de cap și amețeli;
  • constipație și gaze intestinale;
  • schimbări de dispoziție și stări de anxietate sau depresie.

 

Însă, în unele cazuri pot apărea complicații.  De aceea, este important ca fiecare femeie să știe să facă deosebirea între simptomele normale și posibilele complicații ale sarcinii.

Această informație poate ajuta la identificarea și tratarea problemelor de sănătate în timp util.

 

Complicațiile pot include:

 

  • hipertensiunea în sarcină, care poate cauza probleme la plămâni, rinichi și ficat;
  • anemia;
  • diabetul gestațional;
  • infecțiile urinare;
  • deficitul de vitamina D;
  • probleme cu placenta, cum ar fi placenta previa (apare mai frecvent în cazul în care au existat cezariene sau fertilizare in vitro) sau placenta accreta (poate apărea dacă au existat fibroame sau intervenții chirurgicale);
  • mișcarea redusă a fătului (fetal distress);
  • nașterea prematură.

 

În timpul sarcinii, medicul poate recomanda o serie de analize și teste, esențiale pentru detectarea eventualelor probleme și complicații ce pot pune în pericol starea de sănătate a mamei și a fătului.

 

Iată ce analize sunt esențiale în trimestrul II de sarcină:

 

  • examenul de urină: pentru a verifica dacă există semne de infecție sau probleme cu rinichii;
  • analiza de sânge: pentru a verifica nivelurile de hemoglobină și fier, precum și pentru a testa dacă există anemie sau alte probleme de sănătate;
  • testul de triplu screening sau testul combinat: pentru a verifica riscul de anomalii cromozomiale sau alte probleme genetice la făt;
  • ecografia de datare: pentru a determina vârsta gestațională și pentru a verifica dezvoltarea fătului;
  • ecografia structurală sau ecografia morfologică: pentru a verifica dezvoltarea organelor interne ale fătului, placenta și lichidul amniotic;
  • testul de grupă sanguină și Rh: pentru a verifica dacă există vreun risc de incompatibilitate sanguină între mamă și făt;
  • cariotiparea moleculară: pentru a detecta probleme precum sindromul Down, sindromul Turner și sindromul Edwards (poate fi făcută în orice trimestru de sarcină), este mai precisă decât testul triplu, dar are un risc mai mare de complicații.

 

Pe lângă aceste analize, există și o serie de recomandări generale care sunt foarte utile pentru a avea o sarcină sănătoasă.

 

Iată câteva dintre ele:

 

  • alimentație sănătoasă și echilibrată, care să includă proteine și carbohidrați complecși;
  • exerciții moderate, pentru a menține tonusul muscular și pentru a preveni durerile de spate;
  • participarea la un curs de consiliere în naștere;
  • monitorizarea greutății;
  • evitatarea stresului si relaxarea prin metode cum ar fi meditația sau yoga.

 

Toate aceste analize și recomandări au ca scop monitorizarea, prevenirea și tratarea problemelor care pot apărea în timpul sarcinii.

Totodată, o mai bună informare din partea viitoarei mame poate ajuta la luarea deciziilor corecte cu privire la managementul sarcinii și la planificarea nașterii.

 

EKG – ce depistează?

Ce este electrocardiograma? (EKG)

EKG este o procedură aplicată pentru a identifica diverse afecțiuni ale inimii sau ale circulației sângelui care ajunge la inimă.

Printre afecțuni se numără problemele de ritm cardiac (ex.: tahicardie), modificarea cavităților cardiace, infarct sau angină pectorală. Totodată, medicul poate observa dacă a avut loc o obstrucție a unei artere pulmonare (embolism pulmonar) sau un dezechilibru electrolitic.

Procedura are loc prin aplicarea unor plăcuțe sau ventuze metalice pe suprafața pielii pacientului (2 pe mâini, 2 pe picioare și 6 la nivelul toracelui), ce vor măsura inpulsurile electrice ale inimii.

EKG este o metodă rapidă de a identifica aceste boli, este noninvazivă și nedureroasă, deci nu pune creează disconfort pacientului. Rezultatul procedurii se înregistrează pe o hârtie, urmând să fie interpretat de către medic.

Ce tipuri de EKG există?

Electrocardiograma se împarte în trei tipuri, în funcție de ce vrea să observe medicul care ți-a recomandat procedura.

  1. EGK de repaus

În cazul acestui tip, monitorizarea are loc cânt te afli întins, în poziție de odihnă.

  1. EKG de efort

Adesea, pentru a fi monitorizate impulsurile produse la efort fizic, medicul vă va pune să pedalați la o bicicletă medicinală din cabinet sau vă va pune să mergeți pe o bandă pentru alergare.

  1. EKG Holter

EKG Holter este ceva mai diferită decât celelalte două opțiuni. Ea apelează la holter, aparat ce înregistrează valorile la care ajunge tensiunea arterială pe parcursul unei zile. Va trebui să porți dispozitivul timp de 24h și să îți continui activitățile zilnice în ritm normal.

Următoarea zi, trebuie să te întorci la același medic. El se va asigura că datele ajung în calculator și că sunt interpretate cu cea mai mare atenție.

 

Când să apelezi la medic pentru EKG

Nu orice durere în zona toracică este cauzată de afecțiunile menționate în secțiunea anterioară. Însă, sunt câteva semne care ar trebui măcar să te determine să faci un astfel de control.

Printre ele se numără:

  • durere/înțepătură în piept sau o presiune ce a avut o durată mai mică de 5 minute, dar care a apărut în urma efortului fizic;
  • amețeala sau leșinul;
  • palpitațiile și senzația de nod în gât;
  • oboseala;
  • dispneea (lipsa de aer);
  • edem al picioarelor.

În același timp, anumite boli (hipertensiune, diabet, nivel ridicat de colesterol) sau obiceiuri (fumatul), pot face să apară problmele la nivelul inimii.

Pentru că problemele de sănătate pot apărea la orice vârstă, un control la medicul cardiolog poate să îți fie de mare ajutor. Persoanelor care se află la vârsta a doua și a treia le este recomandat să facă anual o electrocardiogramă.

Adesea, bolile-cardiovasculare, în stadiu incipient, sunt asimptomatice. Din acest motiv, poți face o consultație preventivă, chiar dacă nu ai avut vreodată simpltome.

Controlul te va ajuta să îți schimbi stilul de viață, dacă este necesar, și să eviți sau să întârzii apariția unor probleme de sănătate grave.

 

Ce să eviți înainte de EKG?

Anumite lucruri pot influența rezultatele acestui tip de analiză.

Trebuie să fii atent și să menționezi medicului dacă ai mâncat mult înainte de EKG, dacă ai consumat multă cofeină, dacă ai fumat, dacă ai hipertensiune, ori modificări sau afecțiuni ale inimii, dacă iei deja medicamente sau ai aflat că ai dezechilibre electrolitice.

 

Controlul cardiologic și EKG în sarcină

Controlul la medicul cardiolog este recomandat și femeilor însărcinate sau care își doresc să facă un copil. Fiind produse anumite fluxuri de sânge între mamă și făt, inima ta lucrează suplimentar, pentru a da viață.

Mai mult decât atât, femeilor le este recomandat să facă un control în cazul în care își doresc să rămână însărcinate, dar au probleme de inimă.

Trebuie să știe că acest lucru este posibil și în cazul lor, să nu se demoralizeze și să fie atente la medicația și sfaturile primite de la medicul cardiolog.

 

FeminasMed pune la dispoziție servicii de cardiologie (consultații, EKG cu interpretare, EKG, măsurare tensiune arterială, control, montare holter EKG) în cazul mămicilor sau viitoarelor mămici. În același timp, medicii sunt la dispoziția oricărui pacient care are nevoie de un control cardiologic și alege să calce pragul clinicii noastre.

Trimestrul I sarcină – analize

Sarcina este una dintre cele mai frumoase și importante perioade din viața unei femei. Deși este însoțită de anumite dificultăți, aceasta poate fi, de asemenea, o perioadă ușoară și liniștită dacă este abordată cu atitudinea potrivită.

În primul rând, este important să se înțeleagă faptul că sarcina este un proces natural al corpului feminin și că multe dintre simptomele asociate acesteia, precum oboseala și grețurile, sunt normale și temporare. Prin acceptarea acestor simptome și prin luarea măsurilor necesare pentru a le atenua, o femeie poate să se concentreze pe bucuria de a deveni mamă.

În trimestrul I de sarcină, simptomele pot varia de la femeie la femeie. Unele femei pot experimenta simptome evidente, în timp ce altele pot avea simptome mai puțin evidente, sau chiar deloc.

Cele mai frecvente simptome din trimestrul I de sarcină sunt:

  • oboseală;
  • senzație de greață și vărsături;
  • dureri de cap;
  • senzație de amețeală;
  • nevoia frecventă de a urina;
  • sâni sensibili și dureroși;
  • schimbări ale dispoziției;
  • constipație;
  • balonarea;
  • pierderea poftei de mâncare;

Toate aceste simptome pot fi tratate prin odihnă suplimentară, o alimentare sănătoasă și evitarea stresului.  Este important să discuți cu medicul tău despre orice simptom care te preocupă sau care durează mai mult decât te-ai așteptat. Prin urmare, este esențial să ai o bună comunicare cu medicul ginecolog.

Totodată, următoarele recomandări pot ajuta la o evoluție sănătoasă a sarcinii:

  • adoptarea unui stil de viață sănătos: dietă echilibrată și suficientă;
  • evitarea fumatului, a alcoolului și a drogurilor, exerciții fizice moderate;
  • consultarea medicului obstetrician-ginecolog;

Este important să se înceapă cât mai curând posibil vizitele la medic pentru a se monitoriza evoluția sarcinii și pentru a se detecta orice problemă.

  • luarea vitaminei prenatale: vitaminele prenatale conțin nutrienți esențiali pentru dezvoltarea fătului și pot ajuta la prevenirea anumitor defecte de naștere;
  • evitarea expunerii la substanțe periculoase: ar trebui să se evite expunerea la pesticide, metale grele, substanțe chimice și radiații;
  • gestionarea stresului: este important să se învețe metode de gestionare a stresului pentru a menține o stare emoțională bună;
  • evitarea medicamentelor.

Este recomandat să se evite medicamentele, inclusiv cele de uz uman, în timpul sarcinii, dacă nu au fost recomandate și monitorizate de către medic.

Analizele recomandate în primul trimestru de sarcină sunt extrem de importante pentru dezvoltarea normală a fătului.

Iată ce analize trebuie să faci:

  • analiza de sânge pentru determinarea grupului sanguin și Rh-ul (sistemul Rh este un sistem de grupare a celulelor sanguine), precum și pentru a detecta anemia și infecțiile (cum ar fi HIV sau sifilis);
  • testul de sarcină (urină sau sânge) pentru a confirma sarcina;
  • ecografia de sarcină pentru a determina vârsta sarcinii și pentru a detecta eventualele probleme, cum ar fi o sarcină ectopică (sarcina care se desfășoară în afara uterului);
  • Papanicolau (testul pentru detectarea cancerului de col uterin);
  • testul Babeș-Papanicolau (test pentru detectarea infecției cu virusul papiloma uman)
  • ecografie transvaginala pentru a evalua mai detaliat sarcina.

Este important ca aceste investigații să fie recomandate și efectuate de către medicul obstetrician-ginecolog. De asemenea, este recomandat să se facă o ecografie în primul trimestru pentru a confirma sarcina și pentru a determina vârsta gestatională.

Pe lângă recomandările de mai sus, o atitudine pozitivă și o minte deschisă pot face o mare diferență în perioada sarcinii. Prin concentrarea pe aspectele pozitive și prin acceptarea schimbărilor care vin odată cu sarcina, o femeie poate să se bucure de această perioadă și să se pregătească pentru rolul de mamă.

În concluzie, perioada sarcinii poate fi una ușoară și liniștită dacă este abordată cu atitudinea potrivită, comunicare cu medicul ginecolog și concentrare pe aspectele pozitive. Totodată, prin acceptarea schimbărilor și prin pregătirea pentru rolul de mamă, o femeie poate să se bucure de această perioadă specială și importantă din viața ei.

Dublu test – ce este și la ce ne ajută

Perioada sarcinii este foarte importantă pentru sănătatea fătului. În tot acest timp, organele și sistemele corpului acestuia (osos, digestiv, muscular, nervos etc.) se formează și se dezvoltă, iar starea de sănătate a mamei are un impact direct asupra acestui proces. De aceea, este foarte important să te alimentezi corect pe perioada sarcinii.

Totodată, sarcina poate reprezenta o motiv de stres și anxietate pentru mamă, prin urmare asistența medicală și suportul emoțional – oferit atât de familie, cât și de medicul specialist, sunt esențiale pentru o sarcină sănătoasă și dusă la bun sfârșit.

În articolul ce urmează îți vom împărtăși informații noi, în cazul în care dorești să efectuezi acest dublu test, dar nu știi toți pașii de urmat.

Înainte de asta însă, este important să se țină cont că acest test reprezintă un screening și nu un diagnostic. De aceea, îți recomandăm să discuți cu medicul tău despre beneficiile și riscurile pe care le implică acesta.

Iată ce ar trebui să știi despre acest tip de investigație:

Ce înseamnă dublu test?

Dublul test sau testul combinat de screening este un test utilizat în ginecologie, efectuat în jurul săptămânii 11-14 de sarcină, ce are ca scop evaluarea riscului de apariție a unui defect de tub neural (NTD) la un copil nenăscut. Acest test combină rezultatele obținute prin analiza a doi markeri biochimici, alpha-fetoproteina (AFP) și beta-hCG, în combinație cu o măsurare a grosimii pliului nuchal (NT) la nivelul gâtului copilului.

Când poate fi efectuat dublul test?

Acesta poate fi efectuat între 11 și 14 săptămâni de sarcină.

 Ce se depistează prin acest tip de investigație?

Această investigație medicală ajută la identificarea unui risc crescut de apariție a unui NTD, cum ar fi spina bifidă sau anencefalie. Totodată, rezultatele acestui test vor fi combinate cu alte informații, cum ar fi istoricul medical al mamei și rezultatele ecografiei, pentru a ajuta la stabilirea riscului final de apariție a unui NTD.

De reținut însă faptul că acest test nu este 100% precis și poate da rezultate fals pozitive sau fals negative, de aceea este important să discuți cu medicul despre riscurile și beneficiile acestuia înainte de a lua decizia de a-l face.

Cum te pregătești pentru investigație

Există câteva lucruri pe care ar trebui să le faci înainte de a face un dublu test:

  • discută cu medicul tău despre ce este testul și despre ce ar putea însemna rezultatele – este esențial să te informezi corect și complet înainte de orice investigație medicală;
  • asigură-te că te-ai programat din timp pentru test la o clinică sau la un laborator specializat;
  • nu mânca și nu consuma lichide cu 4-6 ore înainte de test, deoarece acest lucru poate afecta rezultatele finale ale testului;
  • spune-i medicului ginecolog dacă iei vreun medicament sau supliment, deoarece acestea pot afecta acuratețea rezultatelor;
  • asigură-te că ai un calendar al perioadelor menstruale, pentru a ajuta medicul să determine momentul potrivit pentru test;
  • informează-ți medicul dacă ai vreo afecțiune medicală sau istoric familial care ar putea afecta rezultatele testului;
  • e bine să fii relaxată în timpul testului, pentru a obține un rezultat cât mai precis.

Totodată, este important să știi faptul că ecografia reprezintă un pas esențial în dublu test, de aceea, asigură-te că ai o programare, aceasta poate fi făcută în aceeași zi sau în ziua următoare după prelevarea sângelui pentru analize.

Fiecare viitoare mămică se confruntă cu diferite probleme în perioada sarcinii, care mai de care mai sâcâitoare și mai greu de gestionat de una singură – picioare umflate, dureri de spate, nervozitate, chiar diferite forme de depresie – dar cu ajutorul potrivit, familial sau de specialitate, nu-și va da seama când au trecut cele 9 luni.

Te așteptăm la clinica FeminasMed pentru rezultate sigure și supraveghere medicală de specialitate în sarcină.

 

Cauți clinică obstetrică ginecologie în București, sector 2?

Contactează-ne și te ajutăm cu orice informație.

0758 255 838 0758 255 838 Str. Vatra Luminoasa nr 2-24 Luni – Vineri: 09:00 – 20:00 Lasă-ne un mesaj

    Ai intrebari?

    Completeaza formularul de mai jos, iar noi o sa te contactam in cel mai scurt timp posibil.

    Newsletter