Lună: februarie 2021

Sarcina este o perioadă în care vei experimenta o mulțime de stări. Vei trece, cu siguranță, printr-o avalanșă de emoții și provocări prin intermediul căreia vei învăța să te pregătești așa cum știi tu mai bine să aduci pe lume un bebeluș sănătos și vesel. Informațiile despre cele 9 luni de sarcină vor veni din toate părțile, dar este important să acorzi atenție numai celor venite din partea medicilor specialiști.

Este știut de toată lumea faptul că, imediat după ce a văzut cele două liniuțe pe testul de panică, după momentele de euforie, orice femeie însărcinată, dar în special cele aflate pentru prima oară în această ipostază, intră puțin în panică. Mă doare burta, am/nu am grețuri puternice, nu pot mânca nimic, sau din contră, frigiderul a devenit cel mai bun prieten… Sunt doar câteva, cele mai frecvente, ”dileme” cu care se confruntă viitoarea mamă.

Orice viitoare mămică este frecvent asaltată de o mulțime de informații despre care nu știu foarte multe lucruri și care le face ca, de cele mai multe ori, să intre în panică doar la auzul denumirii acestora. Femeilor însărcinate li se recomandă multe analize, trebuie să se programeze pentru ecografii, teste și alte investigații, ceea ce duce ca, într-un final, bucuria de a deveni mamă trece undeva în plan secund, pe primul plan fiind rezultatele acestor investigații, orele întregi petrecute în fața calculatorul pentru a căuta pe internet semnificația acestora, dacă totul pare să se desfășoare așa cum trebuie, și asta până să se ajungă la medicul specialist pentru a fi interpretate așa cum trebuie. Stres inutil, dar aproape că nu există viitoare mămică, preocupată de sănătatea bebelușului pe care-l poartă în pântece, să nu fi făcut asta.

Din aceasta cauză, a avalanșei de informații care uneori mai rău te panichează, unele viitoare mămici chiar refuză, în mod eronat, să se supună tuturor procedurilor indicate de medicul specialist, considerând că procedând în acest fel se expun unui stres inutil. Și totuși, poate ar fi bine să nu uităm că trăim într-o lume plină de boli, de alimente care mai de care mai nesănătoase, de stresul care ne înconjoară etc. Acestea fiind spuse, poate că nu ar fi tocmai rău să avem grijă de sarcina noastră.

Acum, dacă ești deja însărcinată și ai fost deja la medic pentru confirmarea sarcinii, cel mai probabil ți s-a indicat deja un set de analize de sânge pe care trebuie să le faci în primul trimestru de sarcină. Multe dintre ele îți sunt familiare și probabil că le-ai mai efectuat măcar o dată până acum. Totuși, suntem siguri, printre acestea, cu siguranță ai găsit și o denumire care s-ar putea să ți se pară ciudată și care s-ar putea să te nedumerească puțin, mai ales și din cauza prețului ridicat pe care îl practică orice laborator de analize medicale pentru efectuarea ei: testul TORCH. În rândurile ce vor urma, vom încerca să detaliem puțin lucrurile referitoare la această investigație.

Numele, un acronim

Profilul TORCH, recomandat în diagnosticarea anumitor infecții care pot afecta dezvoltarea fetusului pe parcursul sarcinii, este un test din sânge care vizează titrul anticorpilor IgG și IgM, specifici anumitor boli infecțioase. TORCH este de fapt un acronim rezultat prin alăturarea inițialelor celor cinci grupe de infecții care pot fi depistate: toxoplasmosis, other viruses, rubella, cytomegalovirus, herpes simplex virus.

În primul rând, pacienții trebuie să verifice dacă nu suferă de infecții genitale, pentru ca să nu existe nici un fel de procese inflamatorii ale organelor, atât la bărbat cât și la femeie. Sunt importante analizele pentru depistarea virușilor, care sunt capabili să influențeze asupra sarcinii, iar în consecință, să genereze abateri în dezvoltarea normală a fătului. Există un grup special de infecții TORCH, care includ toxoplasma, rubeola, citomegalovirus și herpes.

Profilul TORCH este unul din seturile de analize importante pe care trebuie să le faci pe perioada sarcinii. Cu ajutorul acestuia poți depista dacă sarcina este expusă vreunui risc și poți lua măsurile necesare din timp.

Profilul TORCH este format din 8 analize: Toxoplasma Ig M și Ig G, Virusul Rubeolei Ig și Ig M, Citomegalovirus Ig G și Ig M și Virusul herpetic 1 și 2.

Pentru a afla în ce constă fiecare și ce aflăm cu ajutorul fiecărei analize, puteți afla din rândurile care vor urma, pentru a nu mai exista diferite interpretări ”după ureche”.

Toxoplasma este un parazit intracelular obligatoriu, care are predilecție pentru neuroni, microglii, celulele coroidei și retinei, precum și pentru celulele aparținând sistemului reticuloendotelial. Rezervorul infecției este reprezentat de pisică și numeroase alte specii de animale (câini, porcine, bovine, ovine, rozătoare de câmp, păsări domestice și sălbatice etc.), care se pot infecta și ale căror produse pot constitui surse de infecție pentru om. Omul poate face infecția prin consumul de carne care nu a fost preparată termic corespunzător (și care conține chisturi), prin ingestia de alimente contaminate cu pământ (ce conține chisturi mature) sau prin contactul cu excrementele de pisică (jocuri de copii, geofagie, zarzavaturi contaminate).

Calea transplacentară de transmitere a infecției constituie o problemă majoră, datorită urmărilor grave pentru făt. Infectarea este posibilă și în cursul travaliului.

Virusul rubeolei este un togavirus cu ARN monocatenar care determină una din infecţiile exantematoase ale copilăriei. Infecţia se produce predominant în lunile de iarnă şi primăvară, subiecţii umani fiind singurele gazde cunoscute ale virusului. Modul de transmitere a bolii este direct şi aerogen (prin secreţii nazofaringiene). Infecţia cu virusul rubeolei are consecinţe foarte grave în cazul în care este contractată în cursul primelor patru luni de sarcină. Dacă gravida nu prezintă imunitate, există un risc mare de afectare embriofetală. Rubeola congenitală determină apariţia unor defecte severe, multe dintre acestea fiind permanente, afectând dezvoltarea ulterioară: cataractă, surditate, hepatosplenomegalie, retard psihomotor, anomalii osoase, cardiopatii, neuropatii.

Infecția cu virusul citomegalic este foarte răspândită, în timp ce boala clinică reprezintă o consecință mai rară a acestei infecții comune. De fapt, 80-100% din populația adultă prezintă anticorpi specifici, ca rezultat predominant al infecțiilor asimptomatice. Femeile însărcinate prezintă o susceptibilitate crescută față de infecția citomegalică (de 6 ori mai mare, comparativ cu restul populației adulte). Infecția se transmite pe cale sexuală, prin transfuzii de sânge sau se poate produce prin reactivarea unei infecții latente. În infecția primară a gravidei (circa 10-60% sunt receptive la vârsta adultă), riscul infecției fetale este maxim (până la 50%). Transmiterea verticală a infecției in cursul primelor 4 luni de sarcină are consecințele cele mai grave (hepatită, surditate, microcefalie). În cazurile de reactivare a unei infecții latente (0.7-0.9% din gravide) riscul de infecție fetală este foarte redus sau chiar absent.

Pe scurt, panelul TORCH este un test screening care se face pentru o serie de microorganisme ce pot induce avort, moartea intrauterine a fătului sau malformaţii fetale. Cu ajutorul acestor teste se determină prezenţa în sângele viitoarei mame a anticorpilor specifici (tip IgM şi IgG) anti – Toxoplasma, anti – Rubella, anti – CMV (citomegalovirus) şi anti – Herpes simplex. În funcţie de tipul anticorpilor detectaţi (IgM, IgG) se pot aprecia stadiul infecţiei şi prezenţa sau absenţa imunităţii. În linii mari, anticorpii tip IgM sunt semn de infecţie recentă, activă,care necesită tratament, iar cei de tip IgG sunt semn de infecţie veche, de obicei vindecată. Anticorpii IgG au rol protector, prezenţa lor fiind echivalentă cu imunitatea.

Algoritmul de interpretare a rezultatelor pentru testul TORCH:

IgM negativ + IgG negativ semnifică absenţa imunităţii (femeia nu este protejată faţă de boala). În acest caz se recomandă ca în cazul unei sarcini să se evite contactul cu sursele de infecţie care ar putea duce la declanşarea bolii.

IgM negativ + IgG pozitiv semnifică prezenţa imunităţii (femeia este protejată faţă de boală). În acest caz femeia poate rămâne însărcinată şi poate naşte un copil sănătos. Atenţie: un titru foarte crescut de IgG sau un titru care creşte semnificativ în decurs de 2-3 săptămâni echivalează cu infecţia activă, caz în care se amână sarcina.

IgM pozitiv + IgG negativ/pozitiv semnifică o infecţie activă, caz în care este contraindicata sarcina.

În loc de conluzii…

Medicii recomandă ca sarcina și nașterea trebuie privite ca fenomene naturale, supuse riscurilor dintre cele mai variate, începând cu factorii de mediu ce pot influența concepția și dezvoltarea fătului și continuând cu starea de sănătate aparentă a mamei și constelația genetică familială.

De aceea, cunoașterea factorilor de risc, evaluarea stării de sănătate chiar din etapa preconceptuală, și-au dovedit importanța și au dus la scăderea complicațiilor care pot apărea oricând în cursul sarcinii și nașterii, cu impact în dezvoltarea copilului.

Nu este bine să neglijați niciun aspect atunci când este vorba de sănătatea dumneavoastră și a micii dumneavoastră minuni, pe care vi-o doriți atât de mult.

Sfatul preconceptual (evaluarea medicală înaintea concepției) și stabilirea stării de sănătate a mamei, consultările interdisciplinare, consilierea genetică în cazul cuplurilor cu istoric de sterilitate, avorturile repetate, morți fetale, sau /și pentru purtătorii cunoscuți sau potențiali ai unei anomalii genetice, toate sunt importante în evaluare prognosticului unei viitoare sarcini.

În sarcină se produc modificări adaptative în funcția principalelor aparate și sisteme, precum și modificări metabolice ce creează un nou echilibru destul de labil, cu schimbări ce ar trebui surprinse de medicul obstetrician. De aceea se indică pe tot parcursul sarcinii, pe lângă evaluările repetate clinice și ecografice, efectuarea unor analize de laborator într-o anumită dinamică, importanța majoră având analizele efectuate în trimestrul 1.

Un copil sănătos se vede din sarcină, iar acest lucru rezultă din conduita alimentară a mamei din timpul celor nouă luni. Cu alte cuvinte, grija pentru puiul tău pornește uneori chiar înainte ca pântecul să prindă viaţă, din preconcepţie.

Acidul folic, fierul, calciul, dar și alte vitamine și minerale sunt esențiale în sarcină pentru sănătatea fătului aflat în burtica mamei și reprezintă uneori grija pentru ca micuțul să poată crește și să se poată dezvolta așa cum ar trebui. Nici o femeie nu ar trebui să se confrunte în sarcină cu un dezechilibru nutrițional și mai ales cu carențe de fier, magneziu și acid folic. Deși pare uneori greu, analizele pot arăta care este procentul de care ar mai avea nevoie mama în așa fel încât să fie sigură că va aduce pe lume bebelușul pe care îl așteaptă, roșu în obraji, demonstrând sănătate.

Fierul, important pentru mamă și bebeluș

Fierul este la fel de important în sarcină, ca și mai înainte de cele nouă luni.

Cu toate acestea, creșterea volumului sanguin va putea determina o creștere a necesarului de fier pentru ca femeia să dea naștere unui bebeluș sănătos tun. Și pentru a evita riscul anemiei feriptive în sarcină, cu nivele mici de hemoglobină si hematocrit se recomandă suplimentele de fier. Despre lipsa de fier simptome poți afla mai multe de la medic, astfel că vei afla de ce este important să consumi alimente sănătoase. Carnea, legumele verzi (spanac, mazăre, varză, broccoli, fasole verde), dar și alimentele bogate în vitamina C care vor ajuta la absorbția fierului în organism sunt esențiale. Suplimentarea cu fier se va face întotdeauna numai cu sfatul medicului specialist. De obicei, se recomandă doze mici, evitându-se astfel starea de constipație, durerile abdominale, dar și alte probleme gastrointestinale.

Magneziu, calciu și vitamina D – ai grijă la dieta în sarcină

Și cum în sarcină se formează un bebeluș, este nevoie și de magneziu, calciu și vitamina D. Sistemul osos al acestuia necesită un consum mare de lactate și cereale, dar și expunerea potrivită la soare, potrivit sfaturilor medicului specialist. Calciul poate fi luat din produsele lactate, dar și din ouă. De asemenea, o carență de magneziu ar putea determina stări de anxietate, depresie, stare de oboseală, spasme musculare, ba chiar și palpitații, tensiune arterială crescută sau probleme digestive. O dietă bogată în magneziu va conține migdale, piept de pui, carne de vită, ciuperci, spanac, brocolli.

Acidul folic ferește bebelușul de malformațiile de tub neural

Acidul folic este recomandat pornind cu minim trei luni mai înainte de a concepe, mai ales atunci când se constată că femeia prezintă un astfel de deficit. Fiind o vitamină din grupul B, aceasta este esențială pentru sănătatea bebelușului, prevenind spina bifida și afecțiunile de tub neural care ar putea urma.

Legumele cu frunze verzi, precum varza, salata, broccoli, mărarul, mazărea, dar și orezul brun ori anumite tipuri de cereale îl conțin, iar acestea trebuiesc consumate din destul. În cazul în care medicul constată se vor putea recomanda suplimente (aproximativ 400 micrograme, însă totul diferă de la pacient la pacient, în funcție de evaluările specialistului). O doză mai mare va putea fi recomandată în cazul în care mama este diabetică ori atunci când are în antecedentele medicale sarcini cu defecte de tub neural ori spina bifida. Cu toate acestea, nu luați astfel de suplimente fără recomandarea medicului specialist.

Indiferent de situație, orice doză de vitamine și minerale are nevoie de recomandarea medicului. Însă atunci când consumați alimente bogate în fier și acid folic în sarcină nu va trebui să vă rețineți – sunt sănătoase și conforme cerințelor puiului aflat în burtica voastră.

Într-un cuvânt, nu uitați – legumele verzi sunt mai sănătoase decât credem și recomandate în cantități destul de mari în toate săptămânile de sarcină.